Ceremonia de intronizare a celui de-al saselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, PF Daniel a inceput la Catedrala Patriarhala de pe Dealul Mitropoliiei din Bucuresti, in prezenta a numeroase personalitati ale vietii politice si sociale, inalti prelati si credinciosi.

Primii care au sosit pentru a participa la ceremonie, cu o ora inainte de inceperea acesteia, au fost fostii sefi ai statului Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Lor li s-au adaugat presedintele PRM Corneliu Vadim Tudor, Regele Mihai, Principesa Margareta si Printul Radu de Hohenzolern Veringen, prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu si membrii Cabinetului, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, parlamentari si inalti functionari publici.

Cu putin timp inainte de inceperea ceremoniei a venit si presedintele Traian Basescu.

Inca de dimineata, zeci de credinciosi care au urcat Dealul Mitropoliei au fost invitati sa urmareasca, pe ecranele instalate in jurul Catedralei, Sfanta Liturghie.

Ceremonia de duminica, de intronizare a succesorului Patriarhlui Teoctist - care a condus Biserica in ultimele doua decenii - este prima de acest fel care are loc dupa perioada comunista, cand manifestatiile de acest fel erau interzise.

Ea cuprinde un Te Deum de intronizare, citirea Gramatei Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, inmanarea insemnelor patriarhale de catre mitropoliti, asezarea in tronul patriarhal, un cuvant rostit in numele Sfantului Sinod al BOR de catre IPS Laurentiu, Mitropolitul Ardealului, apoi cuvantul PF Daniel.

Accesul credinciosilor in Catedrala Patriarhala a fost interzis pe durata ceremoniei de intronizare a PF Daniel.

Va urma semnarea Actului din Condica de Aur a Patriarhiei Romane - in Palatul Patriarhiei, sedinta solemna a Sfantului Sinod pentru prezentarea mesajelor oficiale de felicitare - in Aula Palatului Patriarhiei.

Dupa-amiaza, presedintele Traian Basescu va decerna - la Palatul Cotroceni, noului patriarh, Ordinului National Steaua Romaniei in Grad de Mare Cruce.

Sfantul Sinod l-a validat, pe 12 septembrie, pe IPS Daniel in functia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, stabilind atunci ca in 30 septembrie sa aiba loc ceremonia de investire a acestuia in noua functie.

IPS Daniel, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, acesta primind voturile a 95 de membri ai Colegiului Electoral Bisericesc.

Dupa alegerea noului patriarh de catre membrii Colegiului Electoral Bisericesc, rezultatul a fost consemnat intr-un proces-verbal la care s-au anexat buletinele voturilor exprimate. Actele alegerii au fost inaintate Sfantului Sinod, care le-a examinat din punct de vedere canonic si a validat alegerea.

Noul patriarh va avea titulatura "Prea Fericirea Sa, Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei si Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane".

Cel de al saselea patriarh, pe numele sau de mirean Daniel Ciobotea, s-a nascut pe 22 iulie 1951, in satul Dobresti, comuna Bara (judetul Timis), ca al treilea copil in familia invatatorului Alexie si Stela Ciobotea. La 23 de ani, el a obtinut diploma de licenta in teologie si dupa doi ani pleaca in Franta, unde obtine doua doctorate. In 1987 a intrat in viata monahala la Manastirea Sihastria, unde a fost hirotonit ieromonah. Pe 1 martie 1990 a fost ales in rangul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei, iar in luna iulie a aceluisi an a fost inscaunat Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Bucovinei.

Prea Fericitul Daniel, care pana la investire a fost si loctiitor de patriarh, dupa moartea lui Teoctist, va purta aceleasi insemne arhieresti ca ale intaistatatorilor din celelalte Biserici Ortodoxe, dar va continua traditia vesmintelor albe, specifice patriarhilor romani.

Insemnele arhieresti pe care le va purta patriarhul Daniel, duminica, la intronizare, sunt mitra, engolpioanele, crucea pectorala, toiagul pastoresc si mantia, acestea avand o semnificatia aparte, pastrata aproape neschimbata din primele veacuri crestine.

Mitra este folosita de arhierei pentru acoperirea capului, avand forma coroanei sau diademei purtate de imparatii bizantini. Mitra simbolizeaza "cununa de spini a Mantuitorului, precum si mahrama de pe capul Lui" si reprezinta demnitatea slujirii imparatesti a Mantuitorului, precum si vrednicia primita de arhiereu de la Hristos ca principal savarsitor al celor sfinte.

Engolpionul este o insigna arhiereasca de forma unei iconite-medalion, confectionata din email, aur sau argint si il infatiseaza pe Mantuitor sau pe Maica Domnului, fiind un accesoriu specific Bisericilor Ortodoxe. Arhiereii poarta engolpionul atat in timpul serviciului divin, cat si in viata de toate zilele si simbolizeaza pecetea si marturisirea credintei din inima. Cand are pe el reprezentat chipul Maicii Domnului, simbolizeaza puterea mijlocitoare si ocrotitoare a Prea Sfintei Fecioare Maria, careia i se incredinteaza.

Crucea pectorala este o insigna a demnitatii arhieresti, pe care episcopul o poarta la piept nu numai in timpul serviciului divin, ci si in timpul vietii de zi cu zi. In Biserica Ortodoxa Romana, dreptul de a purta cruce in permanenta il are numai arhiereul, care o poate acorda ca o distinctie si preotilor. Crucea pectorala simbolizeaza Crucea lui Hristos, semn al biruintei asupra pacatului si a mortii.

Carja sau toiagul pastoresc simbolizeaza puterea de a pastori Biserica si autoritatea pastorala a arhiereului. Arhiereii primesc carja ori de cate ori intra in biserica si slujesc, iar cand asista numai la serviciul divin, ei raman cu carja pastorala obisnuita (mai simpla), pe care o poarta si in afara bisericii.

Carja sau toiagul pastoresc este un baston inalt, confectionat din lemn sau metal, impodobit cu placute de aur, fildes sau argint. La capatul de sus se termina cu doi serpi incrustati peste care se suprapune un glob surmontat de o mica cruce. Pe manerul toiagului se infasoara de obicei o marama cusuta cu fir pentru a fi mai usor de purtat. Cei doi serpi de la capatul de sus al carjei simbolizeaza intelepciunea arhiereului. In intregimea ei, carja simbolizeaza Crucea Mantuitorului Iisus Hristos in numele caruia slujeste arhiereul.

Mantia este un vesmant lung si larg de culoare purpurie, fara maneci, ca o pelerina bogata, imbodobita pe laturi cu niste benzi numite fasii. Mantia isi are originea in mantaua monahala de odinioara, adoptata ca insemn arhieresc, deoarece episcopii sunt recrutati din randurile calugarilor. Mantia simbolizeaza puterea si plenitudinea slujirii arhiereului.

Patriarhul, pentru a se deosebi de mitropoliti si de ceilalti episcopi (care poarta o cruce si un engolpion cu Mantuitorul sau cu Maica Domnului), poarta doua engolpioane (unul cu Mantuitorul si unul cu Maica Domnului).

Potrivit arhiepiscopului Targovistei, IPS Nifon, in cadrul ceremoniei de intronizare a noului patriarh al BOR, fiecare dintre mitropoliti are un rol bine determinat pentru inmanarea insemnelor patriarhale.

"Mitropolitul Ardealului (IPS Laurentiu Streza - n.r.), primul in ordinea dipticelor dupa mitropolitul Moldovei si Bucovinei, va inmana carja patriarhala, care este insemnul autoritatii, potrivit randuielilor canonice", a explicat IPS Nifon.

Specific patriarhilor din BOR este vestimentatia de culoare alba.

Culionul (acoperamant al capului pentru preoti si calugari) si camilafca alba (panza purtata de monahi peste potcap), ca si imbracamintea alba sunt elemente caracteristice patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, purtate incepand cu patriarhul Miron Cristea.

"Sa nu uitam ca dupa unirea Transilvaniei cu Romania, tara noastra a devenit una din cele mai mari tari din Europa si una din cele mai mari tari ortodoxe din estul Europei dupa Biserica Rusa. Ši atunci s-a mers pana acolo incat sa se explice faptul ca patriarhul Romaniei are titlul de loctiitor al Cezareei Capadociei, una din cele mai importante localitati din epoca de glorie a ortodoxiei universale, unde Sfantul Grigorie de Nazianz a pastorit, acesta fiind considerat de toti Parintii (Sfintii Parinti - n.r.) Bisericii, din Rasarit si din Apus, ca a pastrat curatenia credintei crestine. Iar cand ai credinta crestina nealterata, te gandesti la lumina si la alb. Ši atunci observati ca este epoca patristica ce ne indeamna sa facem astfel de interpretari", a explicat IPS Nifon.

Istoria vesmintelor albe a pornit de la primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Miron Cristea, care a primit din partea mitropolitului Dionisie al Varsoviei o camilafca alba, semn al bisericilor autocefale dupa patriarhatele istorice (Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Ierusalim).

Prin venirea IPS Daniel, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, la conducerea Bisericii Ortodoxe Romane se mentine traditia potrivit careia mitropolitii moldoveni devin patriarhi, si in acest caz exercitiul democratic al alegerii intarind traditia Bisericii.

Potrivit traditiei Bisericii Ortodoxe Romane, mitropolitul Moldovei, cel care are functia de "locum tenens" (loctiitor al Patriarhului), ocupa functia de patriarh, aceasta cutuma datand din anii Unirii Principatelor Romane, atunci cand aceasta functie a fost asigurata de mitropolitului moldovean ca "o consolare" a faptului ca, odata cu Unirea, isi pierdea functia de intaistatator al Moldovei.

Dupa Unirea din 1859, pentru a imblanzi orgoliul ranit al moldovenilor - care nu au privit cu ochi buni faptul ca sediul Patriarhiei a fost stabilit la Bucuresti, s-a decis ca mitropolitul din Moldova sa devina "locum tenens", adica sa fie al doilea in ierarhie si, automat, urmas la scaun.

Aceasta decizie a functionat ca lege nescrisa pana la modificarea Statutului BOR, dupa 1989. In noul Statut a fost trecuta prevederea ca patriarhul sa fie ales de Colegiul Electoral Bisericesc, din doi sau trei candidati alesi de Sfantul Sinod.
Mediafax