Fara presedinte si fara Guvern

Meciul politic Basescu-Tariceanu se transforma intr-un sah etern. In care institutia prezidentiala, epuizand, intr-un ultim asalt, toate parghiile de care dispune, incearca sa darame Guvernul, in timp ce acesta rezista cu obstinatie. S-a intrat intr-un blocaj. Sa vedem ce se intampla daca ipoteza pe care am lansat-o ieri va ramane in picioare. Daca presedintele nu reuseste sa-i rupa gatul, nici acum, lui Tariceanu. Ce se va intampla cu forta institutiei pe care o reprezinta? Ce se va intampla cu Guvernul victorios fiindca a rezistat, dar groggy, cu ajutorul DNA?
Daca dupa data de 3 octombrie Guvernul ramane in picioare, Basescu, plasat in prim-planul ofensivei anti-Tariceanu, va pierde mult din autoritate si prestigiu. In mod straniu, se poate de pe acum estima ca imaginea sa va avea mai mult de suferit decat cea a PSD, intrucat partidul condus inca de Mircea Geoana s-a caznit sa faca o motiune de cenzura, dar nu a dovedit prea mult entuziasm in sustinerea ei, in timp ce Basescu si partidul sau prezidential, PD, secondat de PLD, s-au aruncat in linia intai. Astfel incat, in prim-plan, in eventualitatea in care Tariceanu pierde, vom putea consemna nu victoria PSD, ci pe cea a presedintelui si, dimpotriva, daca Tariceanu rezista, factura infrangerii va fi, in primul rand, platita de Basescu. Este de presupus ca daca, dupa data de 3 octombrie, Guvernul Tariceanu 2 va mai exista, in ceea ce il priveste pe Traian Basescu se va putea spune ca a suferit o grea infrangere. Si poate fatala. Pentru ca a pus totul pe masa. Nimic din arsenalul de la Cotroceni nu a ramas neutilizat. Tinut in rezerva pentru o runda viitoare. Dupa 3 octombrie, vom consemna probabil ca institutia prezidentiala nu mai poate reveni la conducerea jocului politic, pierzandu-si orice vocatie de a avea initiativa. Cotroceniul va fi sanctionat cu atat mai sever cu cat nu este deloc exclus ca premierul Tariceanu, dupa victoria de la 3 octombrie, sa transeze, preluand initiativa, si un alt potential conflict. Cel legat de referendumul pentru votul uninominal, preconizat de Traian Basescu. Cum? Raspunsul la aceasta intrebare l-am oferit intr-o analiza precedenta. Guvernul isi poate asuma raspunderea pentru legea votului uninominal. Care ar urma sa fie aplicata la alegerile din 2012. Greu de presupus ca Parlamentul, mai ales dupa respingerea motiunii de cenzura, va opta pentru daramarea Guvernului si invalidarea legii. Ultimul instrument de presiune pe care l-ar mai putea utiliza Basescu va fi, astfel, spulberat. In fine, un nou prilej de cadere a Guvernului si demonstratie a capacitatii sale de a supravietui va fi aprobarea bugetului pentru anul viitor. Buget care ii poate reteza presedintelui fondurile, sub plauzibilul motiv ca acesta este izolat in plan extern si, ca atare, statul nu mai trebuie sa plateasca pretul unor vizite in strainatate. Si cu atat mai putin a unor vizite electorale interne. Traian Basescu va ramane la Cotroceni, dar ridiculizat, ca presedinte. Si fara nici un fel de abilitate de a mai avea, in viitorul previzibil, pretentia de jucator. Toti partizanii sai vor fi dezamagiti. Si debusolati. Pentru ca ciolanul puterii va zbura dincolo de linia orizontului.
Dar ce se va intampla, in aceste conditii, cu Guvernul Tariceanu 2? Isi va pune laurii pe frontispiciul Palatului Victoria? Va putea culege roadele victoriei? Categoric, nu. Pentru ca acest Guvern, ramas ca prin minune in picioare, este inca de pe acum decimat. Sub aspectul imaginii sale. Chiar daca toate acuzatiile lansate, pe cat de furibund, pe atat de iresponsabil si marcate politic, de catre procurorii lui Daniel Morar, se vor dovedi simple manevre politice, lipsite de un continut real infractional, batalia de imagine a fost pierduta de Executiv. Care nu a stiut sa reactioneze pe masura. Asa ca ne vom duce spre alegeri cu un presedinte amputat si cu un Guvern harcea-parcea. Dar si cu o Justitie terfelita. Si cu o opozitie in deriva. Condusa de un PSD atat de demonizat si de unii si de altii incat nici unii, nici altii nu se mai pot alia cu acest partid fara a-si dezamagi sustinatorii. De fapt, nimeni nu a castigat.

---

Despre autor: