Dupa agitatia de pe pietele financiare, cauzata de criza creditelor ipotecare cu risc ridicat din Statele Unite ale Americii si propagarea acesteia in Europa, multi jucatori de pe piata se asteapta la ce este mai rau pe termen scurt.
Impactul crizei s-a simtit puternic in luna august, dar majoritatea companiilor bancare din Europa si analistii se asteapta ca adevaratele probleme sa fie resimtite puternic in 2008. "Piata pare sa ia in considerare caracteristicile fundamentale macroeconomice", potrivit analistilor Erste. "Nu credem ca riscul limitarii creditelor, scaderea nivelului de investitii sau surplusul de cerere de valuta vor duce la epuizarea rezervelor valutare", au declarat acestia intr-un comunicat.
Ţinand cont ca majoritatea economiilor din tarile Europei Centrale si de Est (ECE) continua sa inregistreze costuri ridicate cu forta de munca, si accesul lor la capital este esential pentru viitoarele investitii, rezultatul a fost ca ratele de dobanda pe termen scurt au crescut, spread-ul de credit s-a extins si a aparut o preferinta clara pentru lichiditate.
Toti acesti factori risca sa ingreuneze procesul de finantare externa a tarilor din Europa Centrala si de Est fata de anii precedenti.
Astfel, principalul motiv de ingrijorare pe piata este faptul ca orice fel de limitare a creditelor cauzata de deficitul de lichiditate ar putea sa devieze economiile tarilor din Europa Centrala si de Est de la puternicul lor trend ascendent.Economia tarilor din ECE este deschisa, dar vulnerabilaAnalistii Erste vad lucrurile diferit: "Desi economia catorva tari din Europa Centrala si de Est este foarte deschisa (luandu-se in calcul valoarea comertului raportat la PIB), productia lor competitiva le aduce o oarecare imunitate. In vremuri dificile, companiile care activeaza pe pietele mature sunt de obicei obligate sa-si optimizeze activitatea si sa transfere o parte cat mai mare din productie in regiuni cu mana de lucru mai ieftina, cum ar fi tarile din Europa Centrala si de Est", a declarat Juraj Kotian, co-manager al Diviziei de Cercetare Macroeconomica ECE in cadrul Grupului Erste. Juraj Kotian a tinut sa adauge faptul ca cererea locala se afla pe un trend ascendent in economia tarilor din Europa Centrala si de Est (cu exceptia Ungariei, care se confrunta cu masuri de austeritate), ceea ce ofera o solutie temporara impotriva cererii externe in declin. Potrivit analistilor Erste, in cazul in care s-ar identifica un pericol major pentru economia tarilor din Europa Centrala si de Est, acesta ar fi un efect secundar al crizei: o piata ingusta a creditelor, avand in vedere ca emiterea de noi credite sau refinantarea creditelor denominate in valuta ar putea fi un proces mai dificil. Insa aceiasi analisti subliniaza ca profiturile nu ar trebui sa scada semnificativ din cauza intinderii de credit mai mari, avand in vedere ca in Europa Centrala si de Est nivelul rentabilitatii capitalului este mare, iar gradul de indatorare este relativ scazut. "Ne concentram mai degraba asupra lichiditatii si asupra structurii datoriei externe din tarile Europei Centrale si de Est pentru a afla daca riscurile sunt mari", a declarat Juraj Kotian.Cauzele cresterii imprumuturilorKotian a identificat ca fiind o cauza a cresterii actuale a imprumuturilor externe orientarea companiilor spre exporturi si folosirea creditelor in valuta ca masura de protectie impotriva actualei aprecieri monetare. O alta cauza ar fi ca diferentialul negativ de dobanda (cu exceptia Cehiei) a actionat in favoarea creditelor in valuta si a strategiilor "carry trade" pe pietele financiare. Multe proiecte de tip greenfield au fost partial finantate din capitalul propriu al companiilor, o mare parte din finantari a provenit din imprumuturi de la banci straine sau din credite externalizate (credite acordate de compania-mama) si reprezinta finantari pe termen lung, lucru ce a contribuit simultan la cresterea de credite.
Analistii Erste continua sa fie optimisti: calitatea activelor in Europa Centrala si de Est se situeaza la un nivel confortabil, asadar criza creditelor poate fi rezultatul unui deficit de lichiditate pe pietele locale sau a unui nivel foarte ridicat al ratelor de dobanda. Cu toate acestea, in ultimii ani am asistat la un surplus de lichiditate care a determinat bancile centrale sa retraga excesul de pe piata. Chiar daca adaugam deficitul comercial la datoria externa pe termen scurt si nu luam in calcul afluxul de investitii straine directe din timpul anului, rezervele valutare ar trebui sa fie suficiente pentru a acoperi cererea de valuta.