In Vacaresti, casele mici si joase s-au transformat in adevarate palate. Magazinele au impanzit comuna, conducta cu gaz sta sa le intre in casa, iar mai varstnicilor comunei nici acum, dupa ce au calcat pe asfalt si isi incalzesc mancarea la cuptorul
In Vacaresti, casele mici si joase s-au transformat in adevarate palate. Magazinele au impanzit comuna, conducta cu gaz sta sa le intre in casa, iar mai varstnicilor comunei nici acum, dupa ce au calcat pe asfalt si isi incalzesc mancarea la cuptorul cu microunde, nu le vine sa creada ca nu o sa mai traiasca in "praf si miros de vaca". Noroc cu cei 1.500 de oameni plecati prin strainataturi, care improspateaza comuna cu aer de Occident.


Comuna damboviteana cu 5.000 de oameni, dintre care 1.500 sunt plecati la munca peste hotare, se pare ca merge in ritmul impus de romanii instrainati. Daca, in trecut, praful se ridica cat colo sub greutatea carutelor, acum, asfaltul se intinde lin pe strazile rurale. Conductele de gaze sunt pregatite sa fie puse in functiune, iar casele, care mai de care mai mari si mai impunatoare, rasar una dupa alta, de parca s-ar construi pocnind din degete. Numai anul trecut si anul acesta s-au cumparat aproape 14 ha de teren intravilan si peste 110 hectare de teren extravilan. "Daca, acum cativa ani, 5.000 de metri patrati erau vanduti cu circa 60 de milioane de lei, acum, numai un metru patrat s-a facut 5 euro. Si de cele mai multe ori se cumpara prin intermediari, iar beneficiarii ajung sa plateasca pe un metru patrat si cu 3,4 euro mai mult decat pretul initial", povesteste primarul comunei, Voicu Florinel. Ba mai mult, datorita cererii mari de constructii de case, pe un teren aflat la marginea comunei, primaria a infiintat asa-numitul "cartier al tinerilor", unde au inceput sa se inalte 83 de locuinte. "Cumparatorii, oameni cu bani munciti in strainatate, s-au gandit ca cel mai bine ar fi sa investeasca in imobiliare. In Cartierul Tineretului, proprietarii au obligatia ca timp de 49 de ani sa plateasca o taxa anuala, care acum este in jur de 3 milioane de lei. Tot ansamblul de case va fi dotat cu termopane, incalzire centrala, gaze si curent electric", enumera primarul facilitatile oferite.


MAI CREDINCIOSI. Nea Ilie Constantin a ramas singur, cu "baba mea", dupa cum spune el, razand stirb. Baietii sai au plecat in strainatate si multa vreme nu au mai pus piciorul pe taram romanesc. Cu toate astea, cu banii trimisi acasa, omul le-a cumparat trei apartamente in Targoviste, ba ar vrea sa inalte si o casa unde sa-i primeasca de-ndata ce se hotarasc sa renunte la pribegie. Tare e multumit barbatul de cum arata comuna lor si zice cu fala: "Cine mai are intr-o comuna peste 12 magazine, scoala facuta anul trecut?". Nea Ilie insa nu este singurul care se mandreste cu realizarile comunei. Parintele Georgescu Ionel, dupa 35 de ani de preotie, si-a vazut visul implinit. Biserica mult dorita se inalta tantos in comuna si nu oricum, ci "cu sprijinul celor plecati in strainatate si care, de fiecare data cand vin acasa, ne dau bani pentru a termina ce am inceput. Sunt mandru de ei. Parca acum sunt mai cu frica lui Dumnezeu in piept. Mi s-au intamplat cazuri sa vina din Spania, Italia ca sa-i cununam sau sa le botezam copii, chiar daca micutii implinisera si un an, numai de dragul de a fi aici, alaturi de familie", povesteste preotul.


LA MICROUNDE. Lidia Patulea si-a incrucisat bratele si se uita lung in zare. Pe langa casoaiele ridicate de cele doua fete ale sale, femeia pare din departare o mogaldeata. Nu stie cum sa-i mai multumeasca lui Dumnezeu pentru "norocul asta cu strainatatea. Am cinci fete. Muream de foame si nici nu am fi ajuns pana aici, sa avem cuptoare de-asta cu unde si toate soiurile de aparate. Pe unele le tin in cutii, ca nu stiu sa umblu la ele", spune femeia si ne arata cele doua case, fiecare cu cate opt-zece camere, asezate in aceeasi curte imensa. De sapte ani muncesc fetele sale prin Spania si nepotii au fost in grija bunicii multa vreme. Dorul de parinti insa era prea greu de suportat pentru cei mici. Si, de-ndata ce fetele lui tanti Lidia s-au pus pe picioare, copiii au pornit in aventura vietii lor. "Vorbesc in limba spaniola si parca nici nu mai sunt romani", a observat bunica lor. In comuna sunt peste 120 de copii care au parintii plecati in strainatate. Invatatorul scolii, Florin Ene, se plange de rezultatele slabe la invatatura ale acestora. "Partea materiala este foarte buna, au calculatoare, televizoare, DVD-uri, combine si jocuri de care nu multi copii au auzit. Le lipseste cu desavarsire dragostea. Vad numai bani si cadouri", spune invatatorul comunei, scotand in evidenta reversul medaliei cu chip de prosperitate: superficialitatea si lipsa de motivatie a copiilor pentru invatatura.


PUSI PE AFACERI. "Singurii bani care intra in ograda primariei sunt cei primiti pe autorizatiile de constructii", spune primarul comunei si ne arata statistica ultimilor ani: in 2005 au fost eliberate 50 de autorizatii de constructie, ca in 2007 sa creasca la aproape 80. "Din pacate insa, banii de pe ele sunt destul de putini, cam in jur de 250-280 de milioane de lei vechi, iar nevoile, foarte mari", se plange viceprimarul, Iancu Marian. Cu toate aceastea, comuna incepe treptat-treptat sa-si sporeasca numarul celor dornici sa-si deschida mici afaceri. Unul dintre ei este, dupa cum ne-a povestit viceprimarul, un japonez interesat sa puna pe picioare o fabrica de cafea in comuna. "Maine ne intalnim la primarie pentru a discuta proiectul si pentru a pune totul cap la cap", ne-a marturisit vicele. Deja in comuna sunt microferme de animale, de cultura vegetala, de exploatari piscicole sau firme de constructii. Constantin Dragan detine un atelier de impletituri si de sculptura. Dupa cativa ani buni de umblat prin strainatate si-a zis, impreuna cu sotia, ca mai bine s-ar stabili acasa si si-ar deschide o mica afacere. Si-a cumparat utilaje, si-a angajat vreo cinci baieti si s-a apucat de treaba intr-un fost grajd al CAP-ului. In hala mare, plina cu bancuri de lucru, stau agatate tot felul de sculpturi, clepsidre, obiecte de ceramica pictate, dar si cosuri din rachita si picturi pe lemn si pe panza. "In Italia am lucrat ca restaurator si sculptor impreuna cu sora mea", spune barbatul de 35 de ani. Numai intr-o luna a castigat cam 80 de milioane si cu toate astea nu regreta ca s-a intors. E convins ca in viitorul apropiat va reusi sa-si puna zdravan pe picioare afacerea, desi, in prezent, o sculptura de-a sa este vanduta doar cu 130.000 de lei, "de cinci ori mai putin decat valoarea sa reala".


Dambovita este unul dintre judetele din topul ierarhiei in ceea ce priveste numarul romanilor plecati la munca in strainatate. Numai in Spania, in Castellion, sunt aproape 40.000 de damboviteni. Printrei ei si foarte multi vacaresteni. Stau prin locuri straine si zece ani, invata limba lor, se obisnuiesc cu alte traditii, dar, dupa cum spune tanti Lidia, "merita sacrificiul asta. Trag in jug cativa ani, daa€™ apoi traiesc bine toata viataa€¦".


EMANCIPARE
"Avem magazine cu duiumul, cu de toate in ele. Strazile asfaltate sunt pline de masini, abia daca mai vezi vreo caruta si peste tot, case imense, o minunatie. Nu credeam io ca o sa avem vreodata gaze in casa. Mare bucurie pentru noi. Iar cand oamenii vin acasa din strainatate, parca suntem la oras. Noroc cu astia care muncesc peste hotare, ca asa mai vedem noi ce e in lume"
Ilie Constantin, localnic


"Oamenii s-au mai cizelat!""Un lucru bun se intrezareste in comuna de cand cu plecarea oamenilor in strainatate. Tin minte ca aveam niste hotomani si niste lichele de mare clasa. Au plecat acua€™ cativa ani peste hotare, si-au intemeiat familii, si-au deschis afaceri si s-au pus pe treaba. I-am vazut si in vara asta, cand au venit in vizita. Sunt mai respectuosi, de parca Occidentul le-a mai deschis si lor mintea", considera primarul Voicu. Fiecare medalie are insa reversul ei. "Intr-o familie, a plecat mama la munca in strainatate, iar cei trei copii au ramas cu tatal. Relatiile dintre soti s-au racit, sotia si-a gasit pe altcineva si copiii au ramas fara mama, iar caminul lor s-a destramat, terminandu-se cu un divort." Este unul din cele sase divorturi inregistrate in comuna in anul 2007.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.