Mozart l-a convins pina si pe tatal sau sa devina mason. Pasiunea pentru fratie a fost impartasita si de alte mari nume de pe scena istoriei: Puskin, Montesquieu, Voltaire, Beethoven.

Parintii fondatori ai Americii au impartasit cu
totii secretele fratiei Microbul francmasoneriei a „infectat" mari scriitori, compozitori, demnitari sau industriasi, initiati in rindurile fratiei si care s-au lepadat de „lumea profana". Goethe, Mozart, Bolivar, Henry Ford sint doar citiva dintre ei. Istoricul religiilor Luc Nefontaine face un scurt glosar al fratilor celebri in „Francmasoneria. Secretele fratiei", urmatorul volum din noua serie ENCICLOPEDICA, distribuit impreuna cu ziarul Cotidianul luni, 1 octombrie. Iluministul Montesquieu si-a primit „botezul" masonic in 1730, la Londra, raspindind in sinul fratiei valori precum umanitatea si iubirea pentru patrie. Francmasoneria se mindreste a-l fi imbracat in sortul lui Helvétius (simbol specific initierii) si pe Voltaire, care a adus drept zestre idei precum toleranta, respingerea dogmei, a fanatismului si a superstitiilor. „Dar mobilul care l-a animat pe Voltaire sa se lase initiat era mai mult orgoliul decit atractia pentru masonerie, ale carei ceremonii ii pareau extravagante", subliniaza Luc Nefontaine.

Romanticul rus Aleksandr Puskin, amintit si el in volumul ENCICLOPEDICA, a descoperit gustul pentru secretele fratiei la Chisinau, prin 1820, alungat din Moscova pentru viziunile sale radicale, arata cartea „Francmasoneria in viata si literatura", de Markus Wolf. Rudyard Kipling a ajuns ucenic la 21 de ani, intr-o loja din orasul pakistanez Lahore, atasamentul sau fata de riturile initiatice oglindindu-se in „Cartea Junglei" (1894) si in „Kim" (1901). „In 1896, intors in Anglia, el redacteaza celebrul poem, care intretine nostalgia unei masonerii coloniale cu adevarat pluralista, toleranta si fraterna", scrie Nefontaine. Alti scriitori de seama contagiati de fratie au fost Marchizul de Sade, Goethe, Oscar Wilde, Stendhal sau Mark Twain.

Cel mai mare compozitor masonic a fost Wolfgang Amadeus Mozart, initiat in 1784 in loja vieneza „Binefacerea". Numeroase cinturi masonice au la origine portativele lui Mozart, compozitiile sale rasunind si astazi prin atelierele fratiei. „Flautul fermecat" are o simbolistica evidenta. Mai mult decit atit, compozitorul austriac i-a incurajat pe tatal sau si pe prietenul Joseph Haydn sa se initieze si ei. Francmasoneria a stirnit si imaginatia lui Ludwig van Beethoven sau pe cea a lui Franz Liszt, dar i-a atras de partea ei si pe jazzmenii americani Duke Ellington si Louis Armstrong.

Masoneria italiana a secolului al XIX-lea a fost deosebit de energica in procesul unificarii tarii, alaturi de carbonarism, societate politica secreta si revolutionara dezvoltata in regatul Neapolelui. Un mason celebru si un inversunat anticlerical, Giuseppe Garibaldi este un membru foarte activ al acesteia.

Acelasi secol inversuneaza lupta masonilor din America Latina impotriva Bisericii Catolice, numerosi presedinti din Brazilia, Peru, Venezuela, Columbia, Argentina si mai ales din Mexic alaturindu-se fratiei, cum ar fi Benito Juarez. Cei mai faimosi „libertadores" sint initiati: Simon Bolivar, eliberatorul Venezuelei, al Columbiei si al Boliviei, generalul columbian San Martin, eliberatorul statelor Chile si Peru, José Marti in Cuba sau José Rizal in Filipine.

In zorii secolului al XX-lea, toate statele americane mustesc de masoni, in jur de 15 presedinti ai SUA gasindu-si cite un loc in lojile discrete. Roosevelt, cei doi Johnson si Truman sint citeva exemple. Mare Maestru al unei loji din Pennsylvania a fost parintele fondator Benjamin Franklin, initiat in 1731, care a publicat si prima carte masonica din SUA, o reeditare a „Constitutiilor francmasonilor", scrisa de James Anderson, arata „Oxford Dictionary of National Biography". Acelasi mare grad l-a insufletit si pe primul presedinte al Statelor Unite, George Washington, inca de la virsta de 21 de ani. „Asezind prima piatra a Capitoliului, el arbora un sort masonic", scrie Nefontaine.

Nici romanii nu s-au lasat mai prejos. „Personalitati de exceptie ale Romaniei din toate timpurile au fost francmasoni: Horia, unul dintre conducatorii rascoalei din 1784; Tudor Vladimirescu, simbol al luptei nationale la inceputul secolului al XIX-lea; cei mai multi dintre liderii politici, militari si culturali ai Miscarii Revolutionare de la 1848: Nicolae Balcescu, Constantin Rosetti, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Gheorghe Magheru, Ion C. Bratianu si altii", spune pagina web a Marii Loji Nationale din Romania. Aceasta se mindreste ca francmasoneria romana a continuat sa adune artisti, politicieni, militari, intreprinzatori, dar si reprezentanti ai vechii nobilimi, pina in interbelic, cind a intrat „in adormire" la cererea expresa a regelui Carol al II-lea.

Descopera mai multe despre subiectul celui de-al patrulea volum al noii Colectii Enciclopedica