Avem un punctaj de 3,7, fata de 6,51 media europeana
Indicele Bulgariei, cu 0,4 mai bun
Mita vine de la companiile multinationale bazateDesi, aparent, s-au depus eforturi in privinta luptei impotriva coruptiei, Romania reusind sa scape de c
Avem un punctaj de 3,7, fata de 6,51 media europeana
Indicele Bulgariei, cu 0,4 mai bun
Mita vine de la companiile multinationale bazateDesi, aparent, s-au depus eforturi in privinta luptei impotriva coruptiei, Romania reusind sa scape de clauzele de salvgardare la Capitolul Justitie - Afaceri Interne, tara noastra este perceputa ca fiind cea mai corupta din Uniunea Europeana. Aceasta a fost concluzia prezentata ieri de Transparency International, in cadrul lansarii, la nivel global, a Indicelui de Perceptie a Coruptiei (IPC) in sectorul public. IDC a fost realizat in 180 de tari si cuprinde 14 studii si sondaje efectuate in randul oamenilor de afaceri (rezidenti si non-rezidenti) si al analistilor de tara.
Potrivit acestuia, desi anul curent a inregistrat o crestere de 0,6% fata de anul trecut, Romania continua sa fie perceputa drept tara cu cel mai ridicat nivel al coruptiei din Uniunea Europeana, cu un indice de 3,7 din 10. Spre comparatie, reprezentantii TI au aratat ca media indicelui la nivel european este de 6,51, Bulgaria pozitionandu-se superior Romaniei cu un indice de 4,1. IPC foloseste o scala de la zero la zece, unde euro indica un nivel inalt al coruptiei percepute, iar zece indica un nivel scazut al acesteia.
"Cresterea de 0,6% inregistrata de Romania in 2007 este legata de faptul ca a reusit sa adere la UE si sa evite clauzele de salvgardare. Diferenta dintre perceptia coruptiei in Bulgaria fata de Romania provine de la problemele pe care acestea
le-au avut in momentul aderarii: Romania trebuia sa combata coruptia in primul rand, iar Bulgaria infractiunile de crima organizata", a declarat ieri directorul executiv al TI, Victor Alistar.
"Perceptia coruptiei in Bulgaria de catre oamenii de afaceri este mai mica decat in Romania, pentru ca bulgarii si-au rezolvat aceste probleme inca din 2005, in timp ce in Romania exista cadru legal, dar se inregistreaza deficiente in aplicarea lui", a mai spus Alistar.Transparenta privind cheltuirea banilor publiciReprezentantii TI si-au exprimat ingrijorarea ca aceasta crestere de 0,6% nu este sustenabila daca nu se continua lupta anticoruptie. "Este recomandabil, pentru sustenabilitatea cresterii din acest an, ca autoritatile de la Bucuresti sa adopte o serie de masuri legislative care sa oblige autoritatile publice la cresterea transparentei si predictibilitatii cheltuirii banilor publici, precum si la predefinirea tuturor seturilor de criterii pe baza carora se desfasoara activitatea in institutiile publice", se mai arata in raportul TI.
In opinia acestora, tarile in curs de dezvoltare ar trebui sa foloseasca fondurile primite de la donori pentru a intari institutiile publice si a creste calitatea guvernarii, ca parte integranta din programele de reducere a saraciei.Semnale de alarmaIncriminand modul in care Romania s-a pregatit pentru aderare, indeplinindu-si "doar formal" angajamentele din sfera luptei anticoruptie, TI precizeaza ca evenimentele de pe plan intern arata ca reforma justitiei si lupta anticoruptie par sa intalneasca obstacole care pot afecta evolutia viitoare a indicelui si sustenabilitatea luptei anticoruptie pe cele trei paliere de interventie: sanctionarea prin mijloace penale, control administrativ si preventie.
In acest sens, TI a mentionat activitatea procurorilor anticoruptie care s-a materializat anul acesta prin cateva trimiteri in judecata, ceea ce inseamna o slaba eficienta. "Adevaratul test de eficienta il reprezinta trimiterea dosarelor de mare coruptie in instanta si condamnarile definitive", noteaza TI, facand totodata apel la autoritati "sa inceteze politizarea discursurilor referitoare la DNA" si "sa adopte masurile necesare pentru depolitizarea Ministerului Public".Coruptia are radacini globaleEvidentiind stransa corelatie dintre coruptie si saracie, raportul TI arata ca 40% dintre tarile cu scoruri sub 3 - care arata o perceptie mare a coruptiei - sunt clasificate de Banca Mondiala ca fiind tari cu venituri mici. Somalia si Birmania au scorul cel mai scazut, de 1,4, in timp ce Danemarca si-a imbunatatit pozitia, cu un indice de 9,4. La fel si in cazul Finlandei si Noii Zeelande, care au prezente constante in topul celor mai "curate" tari din IPC. Scorurile mari ale tarilor si teritoriilor bogate, in principal din Europa, Asia de Est si America de Nord, reflecta existenta unor sectoare publice relativ curate, sustinute de stabilitate politica, reglementari solide si liber acces la informatii de interes public. In antiteza, coruptia la nivel inalt din tarile sarace are o dimensiune internationala, care implica tarile situate pe primele pozitii din IPC. "Banii pentru mita vin de multe ori din partea companiilor multinationale bazate in tarile bogate ale lumii, companii care considera plata mitei pe pietele de export ca o strategie de afaceri legitima", se arata in raportul prezentat ieri simultan la Londra si la Berlin. Potrivit acestuia, centrele financiare au un rol extrem de important, creand posibilitatea ca oficialii corupti sa poata transfera, ascunde si investi averi dobandite ilicit. Exemplificand cazurile de finantari offshore, TI a punctat faptul ca acestea au jucat un rol central in deturnarea unor sume enorme din tari in curs de dezvoltare, precum Nigeria si Filipine, facilitand incalcarea legii de catre lideri corupti si saracirea populatiei aflate sub guvernarea acestora.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.