De la inceputurile sale moderne, francmasoneria isi gaseste rivali de seama, scrie Luc Nefontaine in „Francmasoneria. Secretele fratiei".

In 1870, mii de masoni s-au urcat pe
baricade in urma unei defilari pariziene In 1737, un colegiu de judecatori interzice francmasoneria, din cauza secretelor si a friului liber dat membrilor de toate nationalitatile. Tot pe-atunci este jefuita si loja din Amsterdam, autoritatile punind peceti legale pe masonerie pina in 1744, fratii portughezi infrunta ultimele atacuri ale unei Inchizitii muribunde, iar maestrul unui atelier irlandez este torturat si condamnat la galera. Totodata, masonii spanioli sint nevoiti sa promita Inchizitiei ca nu se vor mai intilni, pentru a scapa de carcera. In Italia anului 1738, Papa Clement al XII-lea ii excomunica pe masoni. Lojile reunesc catolici si „oameni de orice religie si de orice secta", suficient ca primii sa fie considerati eretici. Pe de alta parte, in Franta, revolutia din 1789 este privita de antimasoni drept „fiica masoneriei", iar la inceputul secolului al XIX-lea, complotul masonic este asociat cu complotul evreiesc.

Antimasonismul catolic se inteteste de-a lungul secolului al XIX-lea. In circa zece acte oficiale, pontifi precum Leon al XII-lea, Pius al VIII-lea sau Grigore al XVI-lea denunta ateismul, secretomania si caracterul revolutionar si imoral al lojilor. In 1834, Leon al XII-lea promulga „Humanum genus", acuzind masonii ca vor „sa-l indeparteze pe Dumnezeu si Biserica din treburile acestei lumi". Si dictaturile interzic francmasoneria. In 1934, in Germania, lojile sint inchise si masonii inregistrati, masuri luate si in Franta. Nazistii lipesc afise si organizeaza conferinte pentru a dovedi existenta unui complot „iudeo-masonic", iar numerosi frati sint torturati, deportati si asasinati.

Mussolini, Franco si Salazar interzic la rindul lor francmasoneria, fenomen exportat si in URSS, si in tarile comuniste ale Europei de Est, care vad in fratie o organizatie capitalista ce pune in pericol securitatea statului. Cu o singura exceptie: Cuba, unde Fidel Castro nu a interzis-o niciodata. Si astazi, tari musulmane precum Iranul, Irakul, Siria, Tunisia si Algeria interzic asociatiile masonice, iar Vaticanul nu admite ca un catolic sa fie francmason fara a cadea intr-un pacat foarte grav. La rindul lor, unii frati sint anticlericali, refuzind cooptarea catolicilor. Cu toate acestea, de la sfirsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, tentativele de apropiere s-au multiplicat.

Descopera mai multe despre subiectul celui de-al patrulea volum al noii Colectii Enciclopedica O lista de la A la Z cu cei mai faimosi francmasoni din istorie, pe www.cotidianul.ro/select