Dupa teste sofisticate de laborator, verdictul asu­pra descoperirii din 2003, din Indonezia, a unor fosi­le pe care antropologii le-au atri­buit unei specii tarzii de hominizi a fost confirmat, relateaza AFP. In peste
Dupa teste sofisticate de laborator, verdictul asu­pra descoperirii din 2003, din Indonezia, a unor fosi­le pe care antropologii le-au atri­buit unei specii tarzii de hominizi a fost confirmat, relateaza AFP. In pestera Liang Bua din Insula Flores a fost dezgropat in 2003 un schelet aproape intact al unei specii premergatoare lui Homo sapiens. Scheletul masura 1,03 metri in inaltime, apartinand unei femele, iar primele ipoteze conform carora descoperirea repre­zinta o noua specie de hominizi au fost publicate in 2004. Supra­numit "Doamna din Flores" sau "Flo", scheletul a primit denumi­rea stiintifica de "Homo floresiensis", dupa locul unde a fost des­co­perit. Echipa care a dezgropat fosilele a mai afirmat ca este vor­ba despre un exemplar de homi­nid care a fost pentru scurta vreme contemporan cu primii oameni moderni.  CONTESTARI. Imediat du­pa prezentarea concluziilor in­ter­mediare ale descoperirii, mul­te voci din lumea academica au contestat ipoteza ca ar fi vorba des­pre un hominid. Deoarece con­sen­sul academic asupra dispa­ritiei lui Homo neanderthalensis, datata in urma cu 30.000 de ani, il prezenta pe Homo sapiens ca fiind singura specie uma­na care a supravietuit, ipoteza existentei unei alte linii evolutive, chiar daca stinse, pentru homi­nizi, prin des­coperirea fosilelor din Insula Flores ridica noi ipote­ze cu privire la originea acesteia. Unii cerce­tatori au afirmat ca es­te vorba doar despre o populatie care suferea de microcefalie, in urma masuratorilor craniului "Doam­nei din Flores". Altii au sus­tinut ca Homo floresiensis, po­reclit si "hobbit", dupa personajele din povestile lui J.R.R. Tolkien, este urmasul unui alt stramos hominid, Homo erectus, si el disparut din arborele evolutiv.  STUDIUL. Echipa de la Smithsonian Institution, care a studiat trei oase din articulatia mainii lui Homo Floresiensis, a publicat recent concluziile sale. "Hobbit-ul pastreaza caracteristici ale pumnului primitiv si repre­zinta din aceasta cauza o linie umana aparuta inainte de apa­ritia pumnului modern la neandertalieni si la Homo sapiens", se arata in raportul publicat in prestigioasa revista americana Science si consultat de AFP. Cercetari in mormintele imperialeServiciul de protocol al imparatului Akihito a anuntat ca, incepand cu 2008, arheologii vor avea acces sa cerceteze cateva din mormintele imperiale istorice. Acestea sunt inconjurate in mister, avand in vedere ca pana in prezent intrarea a fost interzisa cercetatorilor. Mausoleele imparatului Meiji (1852-1912) si al imparatesei Jingu (170-269) vor fi cercetate in martie si aprilie anul viitor, dar arheologii nu vor avea voie sa faca sapaturi si vor putea doar sa studieze imprejurimile sarcofagelor, relateaza The Guardian.
Sarbatoare pentru SamarraMinisterul Turismului si Arheologiei din Irak a anuntat organizarea unor festivitati in onoarea deciziei UNESCO de a include orasul Samarra pe lista patrimoniului cultural al organizatiei, relateaza cotidianul irakian Azzaman in pagina sa electronica. Samarra, una dintre capitalele fostului califat abbasid, in secolul al X-lea, adaposteste monumente faimoase precum Marea Moschee al-Mutawakkil, celebra datorita minaretului sau spiralat. Samarra este considerat oras sfant de catre confesiunile islamice Shia€™a si Sunni.
Noi verigi in evolutie Fosile hominide (trei adulti si un adolescent) care dateaza de acum 1,77 milioane de ani, descoperite in Georgia, ofera paleontologilor o noua explicatie pentru lantul evolutiv: cei mai vechi hominizi descoperiti in afara Africii sunt o combinatie de caracteristici primitive si avansate. Gasita in Dmanisi, Georgia, specia este o combinatie intre cimpanzei si homo erectus, homo sapiens, homo habilis si australopiteci. Presupunerile cercetatorilor indica faptul ca aparitia hominizilor ar putea avea drept cauza adaptarea la mediu.
Stupi biblici in Tara SfantaArheologi israelieni au descoperit la Tel Rehov, in Israel, stupi de albine datand din secolele X-IX i.Hr., relateaza CNN. Descoperirea din Orientul Apropiat este unica de acest fel care atesta indeletnicirea israelienilor cu apicultura, asa cum este mentionat in Biblie: Israel, taramul mierii si al laptelui. Desi cresterea albinelor era intens practicata in lumea antica, cei 30 de stupi din nordul Israelului sunt prima marturie a unei industrii de apicultura: erau facuti din paie si din lut si contineau faguri si urme de ceara. Amihai Mazar, profesor la Universitatea Israelita din Ierusalim, a declarat ca "aceasta este o marturie a unei industrii organizate, dintr-un sistem economic organizat, intr-un oras ultraorganizat".


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.