Cercetatorii de la Cornell Lab of Ornithology, Australia, au descoperit ca radicalizarea temperaturilor continentului australian a dus la inmultirea mare a soparlelor din familia Scincidae - mai mult de 252 de specii pe teritoriul australian. Studiul explica de ce unele grupuri de animale s-au dezvoltat in sute si mii de specii fata de alte grupuri care au numai cateva specii.  EVOLUTIE. In ultimii 20 de milioane de ani, continentul australian a trecut de la o clima tropicala umeda la o clima semi-desertica, dar cateva grupuri de soparle au reusit sa se adapteze la schimbare, de la ele pornind aceasta diversificare. "Doua gru­puri au evoluat intr-un mod ne­bu­nesc diversificandu-se in mai mult de 100 de specii. Contras­tand cu alte grupuri de soparle din lume si chiar cu unele din Australia, acest grup practic a explodat in diversificare", a spus autorul studiului, Dan Rabosky, citat de Science Daily. Oamenii de stiinta au studiat timp de mai multe luni ADN-ul soparlelor din diferite specii, pentru a le descoperi originile, observand ca grupurile cu cele mai multe specii sunt cele care traiesc in zonele cele mai aride ale Australiei. "Colonizarea desertului este ceea ce a facut ca aceste specii de soparle sa se diversifice cu o rata incredibil de mare", a mai spus Rabosky.  CIUDATENII. O descoperire neobisnuita este ca aceasta diversificare a soparlelor in Australia iese din tiparele diversificarii speciilor in alte zone ale lumii. "Stim ca padurile tropicale sunt cele mai mari centre ale diversificarii din lume, dar in padurea tropicala australiana sunt mult mai putine specii de soparle Scincidae decat in zonele desertice ale continentului unde are loc procesul de evolutie", a afirmat co-autorul studiului, Irby Lovette, director al Cornell Lab of Ornithologya€™s Fuller Evolutionary Biology Program. Studiul evolutiei acestor vertebrate se aseamana cu procesul de diversificare a multor grupuri de organisme si de aflare a originilor speciilor de azi.   ISTORIC. In istoria stiintelor naturale, exista o discutie genera­la in privinta a ceea ce constituie o specie. In mod normal, o specie este definita de structura morfolo­gica si fizica. In unele cazuri, doua organisme identice structural nu pot produce un organism care sa dureze; asa a aparut conceptul de specii biologice. Acestea sunt definite in functie de capacitatile lor de incrucisare si nu plecand de la datele lor morfologice. Procesul de dezvoltare a noilor specii apare atunci cand doua organisme nu mai pot sa se inmulteasca, nu mai pot produce un alt organism care sa perpetueze specia si gasesc modalitati de adaptare specifice care duc la aparitia unor specii noi.  Moartea celui mai inteligent papagal Papagalul Alex, considerat unul din­­tre cele mai inteligente animale, ca­pabil sa stapaneasca tehnici de comu­ni­­care complexa si sa indepli­neasca sar­­cini pe care cercetatorii le atribuiau numai capacitatilor primatelor, a murit pe 6 septembrie, scrie The Economist in editia de saptamana trecuta. Alex a­junsese sa poarte discutii cu ornitologii care ii studiau comportamentul, aces­tia banuind ca el este capabil sa inte­lea­ga ceea ce pronunta. Alex era capabil sa distinga forme geometrice, culori si sa numere pana la 30, in afara de abilitatile avansate de comunicare. Papagalul apartinea speciei Gri african, considerata una dintre cele mai inteligente specii de pasari. Desi durata de viata a papagalilor din aceasta specie este de 50 de ani, Alex a murit la 31. Cercetatoarea Irene Pepperberg a estimat ca Alex poseda inteligenta unui copil de cinci ani si ca inca nu-si atinsese potentialul maxim.  Cresa pentru micii dinozauri Fosilele puilor de dinozaur Psittacosaurus, descoperite in China, arata ca acestia formau o cresa cu pui din mai multe cuiburi. Acest lucru demonstreaza ca reptilele din aceasta specie formau grupuri sociale acum 120 de mi­lioane de ani, cu mult mai devreme decat se estimase initial. "Este pentru prima data cand avem dovada spiritului de turma la acesti dinozauri primitivi", a spus cercetatorul-sef Paul Barrett, de la Muzeul de Stiinta Naturala din Londra, pentru BBC.  Deviere sexuala la insecte Oamenii de stiinta au descoperit, in Africa de Est, ca insectele-parazit din familia Cimcidae, care se hranesc cu sange de liliac, au un comportament ciudat cand vine vorba de imperechere. Insectele au dezvoltat organe genitale mai mari pentru a determina ca penetrarea sa fie facuta in acelasi loc; altfel, acestea risca sa le fie penetrate alte parti ale corpului. Ca sa nu fie totusi confundati cu femelele, masculii au a­ces­te organe mai proeminente. Feme­lele au imitat si acest comportament, studiile asupra lor aratand ca acestea reusesc in acest mod sa evite cat mai mult contactul cu masculii, scrie revis­ta Nature.   Supravietuire dura pentru lilieci Din cauza ploilor si temperaturilor scazute din aceasta vara ce au dus la lipsa hranei, femelele liliac si-au abandonat puii, relateaza BBC. "Nasterea si alaptarea puilor implica multa energie si grija din partea femelelor, de aceea abandonarea lor este o masura de urgenta disperata", a precizat Anne Youngman, de la Bat Conservation Trust (BCT). Numarul de apeluri la linia de urgenta a BCT a crescut de la 500 la peste 630 in aceasta vara. "Cineva a gasit cinci pui de liliac pe strada, este sfasietor", a mai spus Youngman.  Chinezii raman fara lacuste Incalzirea globala impedica inmultirea lacustelor in China, scrie revista Nature. Un studiu recent efectuat asupra roiurilor de lacuste din aceasta tara a comparat toate consemnarile pe aceasta tema din ultimii 1.000 de ani. Proliferarea lacustelor este favorizata de perioadele racoroase, cu inundatii, ceea ce creeaza habitate potrivite pentru inmultirea acestor insecte. Modificarea climei, prin cresterea temperaturilor, sugereaza ca populatiile de lacuste se vor diminua substantial in China.   Expozitie fara cai la Melbourne Traditionala Expozitie Regala de la Melbourne si-a deschis portile anul acesta in absenta uneia dintre atractiile sale principale: caii. Societatea Regala de Agricultura din Australia a emis o interdictie de mutare si expunere a cailor cu doua saptamani inainte de inceperea expozitiei, la 20 septembrie, din cauza temerilor de gripa care poate afecta cabalinele, relateaza Australian Broadcasting Corporation. Regiunea Victoria, din Australia, a inregistrat recent cateva focare de gripa care afecteaza caii.  Albinele - detectoare de bombe Cecetatorii de la Inscentinel Ltd. au descoperit ca albinele pot fi antrenate pentru a detecta substantele care compun o bomba, relateaza Live Science.com. Acestea sunt invatate sa recunoasca diferite mirosuri, specifice substantelor chimice, pe care le asociaza cu primitul hranei. Cand detecteaza aceste mirosuri, isi deschid trompele in asteptarea hranei. Insectele sunt supravegheate de o camera video digitala care inre­gistreaza reactiile acestora si afi­sea­za rezultatul pozitiv operatorului.   Pregatiri pentru zbor Oamenii de stiinta au reexaminat un membru al fosilei de Velociraptor, descoperit in 1998 in Mongolia, si au observat ca acesta pre­zinta insertii ale radacinilor de pene. Aceste urme sunt prezente la pasarile zburatoare de astazi in locurile de unde cresc penele care formeaza aripi. "Aceasta descoperire la Velociraptor demonstreaza ca acesta, mai mult ca sigur, avea aripi", a spus Alan Turner, de la AMNH and Columbia University, New York, SUA. Acest animal nu putea totusi sa zboare deoarece avea bratele prea scurte, fiind de marimea unui curcan din zilele noastre.  Mamutii, la mare pret pe piata Siberia a devenit o mina de aur pentru comertul cu fosile si oase preistorice, informeaza cotidianul britanic The Times. Din cauza faptului ca stratul de permafrost (sol inghetat) se degradeaza rapid, foarte multe oase de lei sau mamuti din perioada preistorica "rasar" efectiv din pamant. Compania care detine Muzeul Epocii de Gheata din Moscova este singura autorizata sa exporte fosilele gasite in Siberia. Iar cererea este imensa, avand in vedere ca, de la colectionarii particulari pana la institutele de cercetare, exista foarte multi clienti. Un fildes de mamut bine conservat poate ajunge la preturi de pana la 14.000 de euro. "Anul trecut, cineva a platit 24.000 de euro pentru un cap complet de mamut, cu doi colti", a declarat Alecsandr Vatagin, culegator de fosile in Siberia.