Banca Centrala de Constructii si Dezvoltare

Miracolul economic romanesc: speculatiile imobiliare cresc PIB-ul, dar nu si inflatia.

Modificarea Codului Fiscal reuseste sa aduca statului "o influenta pozitiva de cash-flow", arata Florin Rusu intr-un articol aparut in Saptamana Financiara. Chiar daca nu se introduc decat putine impozite noi si nu se majoreaza cele vechi, prelungirea perioadei de aplicare a TVA in vama si renuntarea la simplificarea TVA pentru constructii pana in 2012 scutesc statul - pe baza lichiditatii suplimentare - de atragerea unor imprumuturi si de plata unor dobanzi. Dar - observa autorul - surplusul castigat de stat stranguleaza cash-flow-ul pentru sectorul privat.


Spuneam in urma cu cateva saptamani, chiar in acest colt de pagina, ca simplificarea procedurilor legate de TVA a adaugat un flux suplimentar de lichiditate companiilor in trimestrul intai 2007, adica o scadere a costurilor operationale care a determinat o influenta de 2,1% a industriei la PIB si o majorare a aportului valorii adaugate brute la 7%. Numai ca in trimestrul al doilea - dupa reintroducerea TVA in vama la 15 aprilie - contributia industriei s-a redus semnificativ (1,2%), la fel ca a intregii valori adaugate brute (5,7%).


In conditiile in care TVA in vama afecteaza materiile prime aduse din afara UE - petrol, gaze, fier, minereuri neferoase - este firesc ca industria sa fie cea mai afectata de perceperea taxei in avans. Dar, din pacate, modificarile aduse Codului Fiscal dovedesc ca n-a fost vorba despre un moment de stangacie, ci e dirijism in toata regula, care se va prelungi inca cinci ani de acum incolo. Dupa scurta perioada in care intrarea in UE a determinat cativa pasi involuntari in directia pietei, cresterea economica e directionata din nou pe partea unde exista interes: imobile si servicii financiare. Aceasta afirmatie poate fi controversata. E limpede ca e diminuat cash-flow-ul industriei, dar oare nu va fi afectat in aceesi masura si cel din constructii? Ba da, insa capata sustinere pretul imobilelor. Bancile nu achita TVA in vama si platesc cote trimestriale de 25% din impozitul pe profit anticipat pentru tot anul, determinat pe baza impozitului din anul precedent actualizat cu inflatia. Deci ele beneficiaza, practic, de un plus de lichiditate. In schimb, companiile din constructii - pe seama eliminarii masurilor de simplificare a TVA - vor inregistra un minus de cash-flow si vor include in pretul caselor costul suplimentar. Creditul ipotecar - care beneficiaza de facilitati de pe urma relaxarii fiscalitatii si a normelor bancare - va valida pretul mai mare al locuintelor. Pe de o parte, inflatia imobiliara nu exista, fiindca nu se masoara, pe de alta parte, majorarea preturilor imobilelor impinge PIB-ul mai departe. Este evident efortul statului de a face ca evenimentele de pe pietele financiare ale lumii sa nu aiba vreo influenta asupra cresterii economice si a motorului sau: pretul activelor.


Daca faptele se repeta, si concluzia este inevitabil aceeasi. Reinstaurarea controlului politic asupra economiei - dupa un prim trimestru in care aceasta a crescut prin fortele pietei - plaseaza din nou in centrul atentiei taxele si piata imobiliara. Iarasi se dovedeste ca potentatii nu si-au plasat banii in fabrici, ci in case si terenuri, si acolo au interes sa creasca business-ul. Si nu oricum, nu din volum, ci din pret - daca s-ar finanta mai multe case la pret mai mic nu le-ar fi bine. De aceea, statul va permite bancilor sa finanteze mai putine imobile la pret mai mare. Toatea aceste, sub privirea aparent absenta a unei banci centrale care ar fi trebuit sa modifice indicatorii de risc prudential - sa depuncteze bancile comerciale la lichiditate, daca se vede ca se expun preponderent pe sectorul imobilelor. Numai ca atunci s-ar fi intamplat exact pe dos: pretul activelor s-ar fi dus in jos si,odata cu el, si cresterea economica.

---

Despre autor: