In urma cu mai bine de o luna, euro valora la BNR 3,2576 lei. Şi publicam in data de 20 august, in Curierul National, articolul "Cand leul nu mai musca ". Şi avertizam ca euro se indreapta spre pragul de 3,4 lei. A trecut o luna. Am avut dreptate.
In urma cu mai bine de o luna, euro valora la BNR 3,2576 lei. Şi publicam in data de 20 august, in Curierul National, articolul "Cand leul nu mai musca ". Şi avertizam ca euro se indreapta spre pragul de 3,4 lei. A trecut o luna. Am avut dreptate. Acum, un euro valoreaza 3,4026 lei. Moneda unica s-a scumpit cu 4,5 la suta. Iar daca privim in urma cu 2 luni si jumatate, cand leul a inregistrat cea mai tare valoare a sa din acest an, vedem ca deprecierea este de 9%.Va spuneam si in urma cu o luna: De ce s-a depreciat leul? Sigur, principalul motiv este retragerea fondurilor internationale de pe pietele emergente. Mecanismul este simplu: cand capitalul strain merge intr-o tara pentru a face profit, intareste moneda respectiva, intrucat afacerea in statul respectiv se face in moneda locala. Cand tinta de profit este atinsa, sau exista riscuri suplimentare sau exista randamente mai bune in alta parte, capitalurile isi iau profiturile si pleaca. Pentru asta, in cazul Romaniei, vand lei si isi cumpara moneda de acasa, sau pe cea in care s-a investit (euro, dolar). Valuta devine mai cautata si, prin urmare, mai scumpa fata de moneda domestica. E simplu. Doar ca nu stii cand incepe acest proces.Dar ce stim? Ati vazut vreodata un concurs de surf? Ati vazut ca atunci cand vine un val, toate surfurile sunt pe creasta valului? Dar cand valul trece? Cand valul trece, plutesc in continuare doar surfurile care au abordat bine forta valului. Restul? Restul se scufunda. Cam asa si cu monedele.Valul investitional a venit in tarile emergente. Şi a ridicat valutele (zlotul, coroana ceheasca, leul, forintul). Dar cand valul trece si se retrage? Aici putem doar sa dam crezare specialistilor. "Leul si lira turceasca sunt printre monedele cele mai expuse la criza de lichiditate", suna un raport Standard & Poor's. Şi au avut dreptate.Ati vazut vreo depreciere de asemenea amploare precum a leului in zona emergenta recent? Eu nu am vazut. 9% in doar 10 saptamani este foarte mult. Şi de ce a pierdut leul, pe medie, cate un procent in fiecare saptamana? Pentru ca riscurile acumulate au impiedicat leul care facea surfing sa abordeze valul cum trebuie. In setea investitionala, in Romania se baga bani mult mai multi decat ceea ce reusim sa economisim. Foarte multi. Sigur, castigurile sunt mari, dar de aici cresc si riscurile. Vor mai veni bani foarte multi in economia Romaniei ? Da, daca mai e loc. Dar mai e loc ? Deocamdata, cifrele ne spun ca, spre sfarsitul anului, undeva la 13,5% va fi plusul de investitii din afara fata de economiile nationale. In urma cu 3 ani, aceasta diferenta era undeva la 8%. A crescut mult. Au venit bani de la multi care si-au asumat riscuri, si care au vrut profit mai mare. Şi l-au facut. Dar, precum perioada banilor ieftini a trecut, se apropie de final si perioada castigurilor procentuale cu 2 cifre in perioade scurte de timp. Or, riscurile cresc iar castigurile incep sa scada. Dumneavoastra ati avea acelasi apetit investitional intr-un astfel de mediu?Daca o revenire spre 3,4 lei pentru un euro nu era greu de anticipat (motivele fundamentale economice fiind clare si doar momentul fiind incert), mai departe e greu de spus. Nu stiu daca leul se va deprecia in continuare. Dupa calculele mele, pe la 3,45 lei pentru un euro, va fi o rezistenta destul de puternica. Dar daca euro trece si de acest prag, vom avea o situatie similara: randamentele mai scad cu o treapta, iar riscurile mai adauga o treapta. Ştiu insa ca economia Romaniei nu mai arata atat de roz.Pentru ca inflatia isi arata din nou capul urat, chiar daca BNR face tot ce poate pentru a o baga la loc in cutie. Poate singura? Sigur ca nu. Ar trebui sa fie ajutata de politica fiscala si de ratiunea economica, atribute care sunt la indemana guvernului. Disciplina fiscala este cuvantul de ordine.In august, majorarea anualizata a preturilor este de 5%. Şi nu se va opri aici (probabil si in septembrie si octombrie se va simti un plus, si abia in noiembrie vom avea o scadere a ratei anualizate). Deprecierea leului se duce in inflatie (bunurile din import devin mai scumpe). Iar inflatia se duce in pretentii de majorari salariale. Deja, sindicatele cer salarii, atentie, MINIME, mult mai mari. De la 880 de lei sa se ajunga undeva la 1.400 de lei pentru angajatii cu studii superioare. Iar minimul pe economie sa creasca de la 390 de lei pentru bugetari si 440 de lei pentru angajatii din sectorul privat la 700 de lei. In afara de bunul simt (oamenii merita salarii mai mari pentru un trai decent), exista vreun argument economic? Nu cred. Pentru ca, brusc, ceea ce produc oamenii nu se dubleaza ca sa justifice majorarea salariala peste noapte. Apoi, daca banii acestia se dau fara acoperire in productivitate, ei ajung in inflatie. Care genereaza noi pretentii salariale. Şi tot asa. Iar daca salariul minim face un asemenea salt, se mai intampla ceva. Creste salariul mediu. Iar punctul de pensie vaneaza procentul salariului mediu pe economie. Şi pensiile va trebui din nou majorate. De unde? Dintr-o serie de bugete pe care indisciplina fiscala a guvernului a facut-o tot mai penetrabila. Deja, ministrul Economiei si Finantelor a avansat ca, la anul, ponderea veniturilor in PIB va fi de 35%. Eu cred ca e optimist. Nu o va putea face decat prin majorare de impozite. Şi, la fel ca si valutele, politica fiscala poate fi pe val. Doar ca, daca nu o administrezi corect, ca si la valute, te scufunzi. Şi nu faci nici autostrazi, nici drumuri, nici proiecte nationale, nu imbunatatesti nici educatia sau agricultura. Şi atunci, tu, guvern, ce faci?
Despre autor:
