Gurile rele spun ca in cei aproape trei ani de mandat, Traian Basescu n-a facut nimic bun. O exagerare, fireste.

Pe langa podul de la Maracineni, singura urma lasata in geografie, dar si in istorie, Traian Basescu se poate mandri cu cel
Gurile rele spun ca in cei aproape trei ani de mandat, Traian Basescu n-a facut nimic bun. O exagerare, fireste.

Pe langa podul de la Maracineni, singura urma lasata in geografie, dar si in istorie, Traian Basescu se poate mandri cu cel  putin doua fapte bune:
a— a nenorocit Partidul Democrat, bravul urmas al FSN-ului in Romania europeana, transformandu-l intr-o motoreta care incepe sa paraie si cand Jupanul de la Cotroceni isi ridica piciorul.
a— a transformat PNL intr-unul din cele mai bine pregatite de lupta formatiuni de dupa decembrie 1989.

Pana la ofensiva lui Traian Basescu vizand lichidarea PNL, partidul avea multe slabiciuni, printre care macinarea interna si lenevia boiereasca erau printre primele in planul nocivitatii.

Confruntat cu perspectiva de a fi scos de pe scena politica, PNL si-a strans randurile, s-a harnicit, s-a eficientizat, intr-un cuvant - a devenit un partid in permanenta  tinuta de lupta.

Atacurile Cotrocenilor s-au desfasurat pe mai multe fronturi:
a— faurirea si adancirea disidentei interne, intruchipate de grupul lui Theodor Stolojan.
PNL a contracarat rapid si in forta, dandu-i afara din partid pe cei ce-si asumasera rolul de virusi ai lui Traian Basescu.

a— subminarea guvernului din interior prin intermediul ministrilor PD.
Si in acest caz, PNL a reactionat fara complexe: ministrii PD au zburat din Palatul Victoria.

a— micsorarea zestrei electorale de dreapta a PNL prin reanimarea zilnica a PLD, prin asumarea de PD, fost membru al Internationalei Socialiste, a unui program de dreapta.

Raspunsul PNL la aceasta manevra n-a sarit in ochi. Asta nu inseamna ca el n-a facut din formatiunea lui Calin Popescu Tariceanu una din cele mai consecvente formatiuni in materie de respectarea propriului electorat. Pe scena noastra politica, doar PRM mai poate egala PNL in grija de raporta orice miscare la structura electoratului captiv. Poti fi sau nu de acord cu multe dintre actiunile PNL (noi, de exemplu, nu impartasim anticomunismul inutil al partidului). Nu poti insa sa nu fii de acord ca ele corespund programului de dreapta al partidului, tintind castigarea si fixarea unui anume electorat.


O semnificativa expresie a acestei consecvente o gasim din plin in alcatuirea listei de candidati pentru europarlamentarele din 25 noiembrie 2007. Pentru capul de lista  s-a vehiculat o vreme numele Nadiei Comaneci. Din fericire pentru PNL, distinsa fosta gimnasta a refuzat. Spunem din fericire pentru PNL, deoarece intre postul de europarlamentar si Nadia Comaneci se asaza o prapastie mai mare decat intre surubul de la paralele si scrierea Luceafarului.

PNL risca sa treaca drept un partid de trei parale, gata de apela la formula ieftina a vedetelor fara nici o legatura cu postul. Partidul a apelat pana la urma la Renate Weber si Daniel Daianu.


Renate Weber si Daniel Daianu sunt vedete. Vedete insa de un fel aparte. Sunt, printre altele, vedete cu o imagine de europarlamentari ce nu poate fi pusa la indoiala. Nimeni nu poate contesta adevarul ca Renate Weber e o jurista exceptionala, de care Romania are nevoie la Bruxelles, iar Daniel Daianu, un economist de forta. Mult mai important, cele doua personalitati corespund si electoratului tipic PNL, ba chiar si al Aliantei DA:

1) au imaginea de personalitati pe care doar un electorat mai cultivat le poate aprecia ca fiind nimerite pentru a ajunge la Bruxelles. Electoratul altor partide (al PNG), de exemplu, ar fi in stare sa-l voteze pe Banel pentru a fi trimis la Bruxelles, si nu pe Renate Weber sau pe Daniel Daianu.

2) au imaginea de luptatori pentru apararea drepturilor democratice. Si aceasta imagine poate fi apreciata doar de un electorat precum cel al PNL. Electoratul PD va aprecia, probabil, imaginea candidatilor de masori ai lui Traian Basescu.

Prin optiunea pentru Renate Weber si Daniel Daianu, PNL s-a gandit ca trebuie sa tina cont de propriul electorat.

Scrutinul din 25 noiembrie 2005 va confirma daca aceasta solutie a fost sau nu fericita. Cum va confirma si daca in randurile electoratului autohton sunt si cetateni in stare sa deosebeasca plecarea la Bruxelles pentru a reprezenta Romania in Parlamentul European de plecarea la Balci pentru a scoate flacari pe nas.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.