In Baragan, borsul de stevie e mancarea saracului, dar la Paris, in Marais, in luxosul cartier evreiesc, unde borsul la sticla costa cat whiskyul, ciorba de stevie e marele rafinament culinar pentru intelectualii de marca si snobi.  In copilarie, pentru ca nu ne puteam permite altceva, mancam dimineata si seara, iar uneori si la scoala, in pachetelul cu gustarea de la ora 10:00, untura pe paine cu un praf de sare grunjoasa, din aceea pe care o ling vitele. La Toronto, un prieten care-si putea permite orice excentricitate culinara m-a invitat la un restaurant foarte  sic, unde untura pe paine unsa cu usturoi si binecuvantata cu un praf de sare grunjoasa cenusie, adevarata sare grunjoasa - cum preciza lista de bucate, cu observatia, pentru cunoscatori, ca era importata tocmai  din Romania - costa 18 dolari setul de patru feliute.


Mergand o zi la tara, am adunat din fundul gradinii, dintre buruienile de langa gard, un brat de stevie, iar din brazda cu morcovi am scos cativa, ca sa pot pune de un mare bors ecologic, "à la Marais". In timp ce culegeam frunzele lungi de stevie, m-a cautat, dintr-un adanc al memoriei scolare, fraza despre omul primitiv. Acesta era culegator si se hranea cu radacinoase, cu ierburi si cu fructe. Cuvantul "radacinoase" avea un substrat peiorativ, si asa mi s-a fixat pentru toata viata in minte. Ca dealtfel si altele, tot atat de proprii vietii primitive, precum paioase sau leguminoase. Am mancat, de cand ma stiu, la fel ca primii culegatori, ierburi si radacinoase fara sa am constinta unui comportament primitiv. Ceea ce in lectiile, ele insele primitive, din scoala elementara era hrana de trogloditi, in lectiile de la facultate se chema "hrana fundamentala".


Astazi, omenirea revine cu evlavie la hrana fundamentala, dar copiii nostri citesc in manuale aceleasi nerozii despre traiul omului primitiv si se stramba a oroare: Bietul de el, manca numai radacinoase, ierburi, paioase, bulboase si carnoase fripte pe jar! Iar laptele il bea direct de la tata vacii, in loc sa-l cumpere complet pasteurizat, vitaminizat, energizat si laptizat la punga!


Intr-un film foarte credibil despre oamenii primitivi, care erau culegatori si care se hraneau cu radacinoase, cu ierburi si cu fructe, istoricul perioadei afirma ca e momentul sa nu ne mai gandim la acestia ca la niste nefericiti, intrucat nefericirea a venit mai tarziu, cand lumea s-a inmultit si s-a organizat in mari comunitati, cand nu mai era nimic de cules, iar ceea ce au inceput oamenii sa cultive ori nu a fost de ajuns ori n-a mai fost ce era candva. Ecologistii spun ca se inchide un cerc si ca trebuie s-o luam, mai destepti cu un esec - cu legumele transformate genetic - de la inceput.