Armata romana se da mare in fata aliatilor, luptind cu furci si topoare in razboiul secolului XXI.

„Domnul comandant american se grabeste, ar vrea sa plecam cit mai repede", i se transmite capitanului roman mesajul lui Armand Assante, seful contingentului NATO sosit la Capilnita. Se produce o busculada scurta, capitanul roman se scarpina-n cap, garnitura de tren inca nu e gata, soldatii sint imprastiati care pe unde. Cu prezenta de spirit, riposteaza insa prompt, militareste: "Hmm, da... Baieti, fanfara la domnul comandant! Bagati!". Soldatii se imbrincesc, se aliniaza in formatie aproximativa si dau drumul la trimbite competent si operativ.

Filmul lui Cristian Nemescu, "California Dreamin’", reda, din pacate, cu trista fidelitate starea armatei romane. In timp ce pelicula lui Nemescu este insa o bascalie benigna, iar actiunea se petrece in zona pasnica a Dobrogei, in Afganistan, unde sint desfasurate trupele romane, viata bate filmul de departe si cu accente nicidecum amuzante, ci tragice. State membre NATO cu armate performante si bine dotate, cum este Germania, refuza de mult timp sa se angajeze in sudul tarii, unde situatia devine mai periculoasa pe zi ce trece, iar aliatii par sa piarda razboiul, indiferent cite batalii ar cistiga. Implicarea Romaniei, in schimb, ne-a adus laude la nivel international, a contribuit probabil la decizia de organizare a summitului NATO la Bucuresti anul viitor (care la rindul lui va aduce capital de imagine tarii noastre la nivel diplomatic si nu numai) si ne-a facilitat retragerea, "la schimb", din si mai dezastruosul Irak. In plus insa, operatiunile in colaborare cu aliatii sint singura modalitate prin care militarii romani pot invata de la colegii cu mai multa experienta tehnica si mijloacele razboiului modern.

Este absolut normal ca armata noastra, care abia acum citiva ani a inceput sa se profesionalizeze - lucru care implica mari cheltuieli -, sa aiba inca deficiente. Este oare la fel de normal sa ne asumam insa cinismul de a plati capitalul politic/de imagine cu pretul vietii militarilor expusi, fara dotari corespunzatoare, celor mai periculoase conditii? Cind trupele aliate vad cum repara soldatii romani TAB-ul cu ciocanul, cum fac acasa cu Daciile vechi, cind in patrulare merg la plesneala, depistind minele dupa ochi, oare in ce masura cistiga ai nostri respectul aliatilor? Si cum creste oare moralul trupelor, cind numarul colegilor care se intorc acasa in sicrie acoperite de drapel creste cu fiecare zi?