Oamenii din satul aradean Cuied se bucura mai mult pentru cate o furtuna decat pentru aderarea Romaniei la UE. Prima macar le umple fantanile cu apa. Locul acesta cu 400 de case e renumit pentru doua lucruri: fiindca e asezat pe sapte coline, "in sap
Oamenii din satul aradean Cuied se bucura mai mult pentru cate o furtuna decat pentru aderarea Romaniei la UE. Prima macar le umple fantanile cu apa. Locul acesta cu 400 de case e renumit pentru doua lucruri: fiindca e asezat pe sapte coline, "in sapte parti", cum ii spun localnicii, si fiindca nu exista panza freatica sub el. De aceea, viata oamenilor depinde de vreme - daca ploua e prospera, cand e seceta sta la mila altora.

Beau numai apa de ploaie. Gatesc numai cu apa de ploaie. Copiii sunt botezati numai in apa de ploaie. Si mortii se spala tot cu apa de ploaie. Asta e situatia dramatica a 800 de oameni din Cuied, sat asezat la 80 de kilometri de granita de vest a Romaniei.


FANTANI-DECOR. Drama oamenilor din Cuied, un sat in zona turistica, montana a judetului Arad, este lipsa apei potabile. In localitatea cu 800 de suflete, fantanile sunt numai de decor, cu fundul betonat, pentru ca nu exista panza freatica de alimentare. Oamenii beau apa de ploaie, gatesc cu apa de ploaie si isi adapa animalele cu apa de ploaie. Satenii spun ca si copiii sunt botezati tot in apa de ploaie. Vara, cand nu ploua, pompierii din Buteni, o comuna aflata la zece kilometri de Arad, aduc apa cu cisterna: cate 50.000 de litri, sa ajunga pentru toata lumea. "Acuma inca ii bine, cu pompierii astia. Cand eram mici, beam apa din balta", isi aminteste Rad Gheorghe, unul dintre batrani.

Nimeni nu isi mai aminteste de cand se bea aici apa de ploaie. "De cand lumea", zice Gheorghe Versigan, de 74 de ani. "Nu e ca apa de izvor, dar noi ne-am obisnuit cu ea. Uneori e mai grasa, si atunci stim ca nu e bine sa o bem, pana nu se depune. Apoi, cautam sa nu bem chiar cand ploua, ca e mai tulbure. De fiert nu o fierbe nimeni, ca n-ai cum sa fierbi toata apa din fantana..."

800 de suflete cer apa, degeaba. Ca sa nu moara de sete, oamenii au elaborat o metoda ingenioasa de colectare a apei de ploaie. Unii au sapat de la scurgerea streasinei conducte in pamant, prin care apa e dusa in fantana; altii au directionat burlanele direct in fantana, care functioneaza astfel ca un imens vas colector.

"Io nu stiu de ce nu sa baga apa; am auzat ca domnul primar sa zbate, dar nu e ajutat. Stau si ma gandesc ce treaba au domnii de la Capitala si de la judet, de nu-i intereseaza da noi. Daca nu s-ar fi intamplat cu Revolutia, cred ca aveam da mult apa si noi. Io nu stiu ce s-o intamplat, unde is tati banii tarii, ca acolo unde e nevoie de ei nu ajung niciodata. Toata viata noastra tat fara apa am trait, si cand murim, cu apa de ploaie or sa ne spele", se amaraste Alexandru Lupsa.


SARACIE. La Cuied, pamantul, casa nu au valoare. Zilele trecute s-a vandut o gospodarie cu 200 de milioane de lei. Sase camere, jumatate de hectar de teren intravilan, foarte mult teren arabil. Toate s-au dat la pretul a doua vaci bune... Oamenii spun ca din cauza apei nu se dezvolta localitatea. Cine sa vina de bunavoie sa isi riste sanatatea la Cuied? Medicul de familie dr Elena Dragos Dragan a elaborat un raport din care reiese ca "cetatenii sufera frecvent de boli digestive (parazitoze, gastro-duodenite). La peste 60% din populatie sunt boli renale (litiaza), chiar si la copiii cu varste intre 2 si 16 ani, cauzate de lipsa apei potabile".

Localitate asa mare care sa nu aiba retea de apa nu mai exista in judetul Arad. Oamenii din Cuied si-au facut bai in case, dar nu le pot folosi. Anul trecut s-au incercat doua foraje la mare adancime, la 200 de metri, dar nu a iesit decat un lichid vascos, galbui, impropriu oricarei activitati. Pretul forajelor, 200 de milioane de lei, i-a descurajat pe oameni sa mai faca alte incercari pe cont propriu. Primaria, la randul sau, invoca aceeasi lipsa a fondurilor. Investitia necesara ar fi de 24,4 miliarde de lei, ceea ce reprezinta bugetul intregii comune, cu toate cele patru localitati apartinatoare, pe un an, in conditiile in care nu s-ar mai da nici un ban nici la scoli, nici la infrastructura, nici la salariile din administratie. "Ne-o batut Dumnezeu", zice Ispas Brancovan, care la varsta de 40 de ani tine gospodarie mare, cu doua bivolite, doua vaci si patru taurasi. Necesarul de apa e de 200 de litri pe zi, fara sa mai punem la socoteala si cea pentru consumul uman, pentru gatit, spalat si pentru stropit macar in gradina. "La noi in tara ii merge tare rau la taran. Daca nu sunt bani nici sa ne bage apa, ce rost mai are statul roman? Cu ce ne ajuta - la scoala nu da, la dispensar nu da, drumurile sunt vai si amar, apa n-avem. Am tat sperat cu uniunea asta europeana, ca se schimba lucrurile. Nu s-o schimbat nimic, nimic, nimic"... - zice si, in timp ce tine vadra la botul bivolitei, sparge o sudalma intre dinti. Potrivit statisticii, judetul Arad are una dintre cele mai accentuate dezvoltari din Romania. Dincolo de cifrele triumfaliste e insa un sat, la 60 de kilometri de resedinta de judet, unde oamenii se roaga, inainte de culcare, pentru ploaie si bat matanii in biserica sa nu fie vreme frumoasa.

Viata lor depinde de nori negri, de ploaie. Si nimeni, in afara de Dumnezeu, nu ii intelege, nu le intinde o mana de ajutor.


Demersuri"Nu este panza freatica sub Cuied. Apa ar trebui adusa de la trei kilometri, din localitatea Hodis, si condusa intr-un bazin de captare de unde ar putea alimenta satul. Dar investitia e cat bugetul comunei noastre pe un an. Ne depaseste. Nu putem accesa nici fonduri europene, fiindca ti se solicita sa vii cu cofinantare, iar orasul Sebis, care gestioneaza reteaua de apa, nu e de acord sa puna bani pentru noi. Ar fi vorba de 60.000 de euro, ca sa putem accesa un proiect de 1,2 milioane de euro pe fondul de mediu. Demersurile pentru apa le-am inceput in anul 2004, imediat dupa alegeri. Nu am fost inclusi in Ordonanta 7 din lipsa de fonduri. Am reusit apoi, cu sprijinul doamnei deputat Lia Ardelean, de la Partidul Conservator, singurul partid care ne-a sprijinit, sa procuram fonduri macar pentru studiile de fezabilitate. Am depus la Consiliul Judetean o cerere de incadrare pe HG 577/1997, sa primim bani de la Guvern. Dar este o procedura foarte greoaie. Ni s-a dat de inteles ca avem putine sanse" - spune primarul Radu Blaga (foto), cel mai tanar primar PC din judetul Arad (32 de ani). In ultimii trei ani, apa de la Cuied a devenit pentru el o problema prioritara. In afara de deputatul Lia Ardelean nu a fost insa sprijinit de nimeni, doar... avertizat.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.