Timp de o luna, Bucurestiul e scena celui mai amplu proiect artistic destinat spatiului public ca zona comuna de negociere a valorilor socio-politice ale unei comunitati. "Spatiul public Bucuresti/Public Art Bucharest", lansat oficial in aprilie anul acesta, este sustinut de Goethe Institut Bukarest, Institutul Cultural Roman (ICR), Allianz Kulturstiftung, Programul Cultural al Presedintiei Germaniei la UE (prin Ministerul german de Externe) si Fundatia Erste, artistii invitati fiind Mircea Cantor, Anetta Mona Chisa/ Lucia Tkacova, Nicoleta Esinencu, grupul H.arta, Daniel Knorr, Dan Perjovschi si Lia Perjovschi. Curatorii proiectului sunt Marius Babias si Sabine Hentzsch.
Sambata si duminica au fost lansate (sau ar fi trebuit sa fie) sase dintre proiectele artistice in spatiul public al Capitalei. In Piata Universitatii, Dan Perjovschi a inaugurat impreuna cu Mihai Mihalcea (directorul Centrului National al Dansului Bucuresti) statuia vie "Monument (Istorie/Isterie 2)", un "reminder" ca o mica pata de cerneala pe imensa pagina alba a memoriei colective a evenimentelor din 13-15 iunie 1990, cu un miner (in salopeta si cu lampas) si un student fata-n fata (ori spate-n spate) in atitudini intentionat non-agresive, aparent. In atelierul ei de pe strada General Berthelot 12, Lia Perjovschi a lansat operatiunea de inventariere (spre o noua etapa) a arhivei de arta contemporana (Contemporary Art Archive/Center for Art Analysis - CAA) pe care o dezvolta ca proiect artistic, educational si muzeistic, de mai multi ani.
"M-am dat singura la politie!". Asta a fost reactia unei tinere intr-unul dintre tramvaiele liniei 32 (de la Piata Unirii spre Rahova si Ferentari), pe ale carui ambe laturi era "pictata" sigla Politiei Romane. Alte doua garnituri de tramvai, artistul Daniel Knorr (autorul proiectului "European Influenza", cu care Romania a participat la Bienala de la Venetia in 2005) le-a vopsit in culorile Bisericii Ortodoxe Romane (cu numele acesteia scris cu auriu) si ale Armatei (inclusiv "tinta" de cercuri concentrice in rosu, galben si albastru), cel de-al patrulea purtand sigla Societatii Romane de Cruce Rosie. Armata, Biserica, Politia si Salvarea sunt, conform tuturor sondajelor de opinie mai vechi sau mai noi, institutiile in care cetatenii Romaniei au cea mai mare incredere, iar proiectul de arta critica al lui Daniel Knorr, "Tramvaie si institutii", urmareste interactiunea concreta, in spatiul public, a oamenilor cu o imagine intrupata in realul lor cotidian a acestor institutii.
Ziua de duminica a inceput cu lansarea "Project Space"-ului creat de H.arta la sediul Ordinului Arhitectilor din Romania (str. Pictor Arthur Verona 19), continuand cu "HCGMB 10/2001/ Peisaj in curtea din dos a orasului", un proiect independent apartinandu-le lui Serban Sturdza si Virgil Scripcariu.
Actorul Mihai Marinescu si o tanara roma pe nume Denisa sunt, de duminica pana la sfarsitul saptamanii, protagonistii "performance"-ului "A(II) Rh+" al Nicoletei Esinencu, o grefa artistica operata asupra unui "fapt de viata" al cotidianului bucurestean - tiganii culegatori de fier vechi -, vehicul pentru un discurs antidiscriminatoriu. Textul Nicoletei Esinencu (decupaj din monologul cu acelasi titlul, scris de ea in cadrul proiectului) enumera si descompune inventarul cliseelor rasiste (indreptate impotriva tiganilor, ca si a moldovenilor, bulgarilor, rusilor, ungurilor...) care coexista latent, chiar daca cenzurat, in mintea fiecaruia dintre noi si in spatiul public care ne uneste.
Lansarile urmau sa se incheie duminica, odata cu prezentarea "Tacerii mieilor" de Mircea Cantor. DVD-ul cu filmul lui Cantor n-a mai ajuns din Statele Unite (de unde l-a trimis autorul lui), in locul proiectiei de la ICR, Institutul Goethe oferind, trista compensatie, o tratatie cu vin.
In schimb, Mihaela Geoana, sotia liderului PSD, a ajuns sambata in statia tramvaiului 45 de la Gara de Nord, cautand vagoanele cu insemnele Crucii Rosii, institutie care intentiona sa faca un proiect de strangere de fonduri in respectivul tramvai. Printre calatori ca Michael M. Thoss (directorul Allianz Kulturstiftung, probabil cel mai mare "investitor cultural" in Europa de Est), Sabine Hentzsch, directoarea Goethe Institut Bukarest, Mihai Pop, de la Galeria Plan B din Cluj, comisarul Pavilionului Romaniei la Bienala de la Venetia de anul acesta, curatorul Marius Babias si Daniel Knorr insusi, doamna Geoana nu era nici pe departe cel mai important, daca nu cel mai demn de interes, personaj din tramvaiul purtand inscriptia "Biserica Ortodoxa Romana"...
Tramvaiele lui Knorr vor circula o luna intreaga, iar "etapa" de anul acesta a proiectului "Spatiu public Bucuresti/ Public Art Bucharest" se va incheia oficial la jumatatea lui octombrie. In cadrul "Spatiului public Bucuresti" au aparut, de asemenea, sase carti de artist (cea a Liei Perjovschi e in curs de editare), publicate in editii bilingve de Editura IDEA Design& Print (Cluj) si Walter Konig (Koln).