"Baietii destepti" au pus mana pe energie

Ministerul Economiei si Finantelor mai detine controlul asupra energiei produse de termocentralele din Oltenia doar patru zile. Ele vor iesi din proprietatea statului, ca urmare a sentintei ramase definitiva si irevocabila pronuntata la Curtea de Apel Galati, si astfel energia va intra pe mainile "baietilor destepti".

Paravan al acestora este o societate de lichidare judiciara, care deja a trimis notificare Complexurilor Energetice pentru a intra in posesia actiunilor la termocentrale. Interesul "baietilor destepti" este evident, prin actiunea unui secretar de stat in Ministerul Economiei pus in fotoliu de Partidul Democrat, care a "ajutat" statul sa piarda controlul termocentralelor.


ISTORIA ACTIUNILOR. Totul a inceput in 2004, cand printr-un act normativ s-a decis ca fosta Companie Nationala a Lignitului Oltenia (CNLO) sa fie divizata, iar toate datoriile sa fie preluate de o alta societate. Astfel a luat fiinta Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) si Complexurile Energetice Turceni, Rovinari si Craiova, dar si Societatea de Inchidere si Conservare a Minelor, cea care preluase datoriile fostei CNLO. In total, peste 2.000 de miliarde de lei vechi trebuiau recuperate de la cele patru entitati si apoi valoarea datoriei se convertea in actiuni noi la cele patru institutii nou-create. Daca acest lucru s-ar fi intamplat, statul, prin Ministerul Economiei, ramanea majoritar la termocentrale. Planul responsabililor din acea vreme nu s-a potrivit insa cu socoteala democratilor veniti la guvernare ulterior.


De aici, lucrurile au fost extrem de simple. Tot ce s-a dorit a fost gasirea unui lichidator judiciar, care urmarea orice firma care avea de recuperat datorii de la cele patru entitati, dar care sa fie falimentare, si astfel au gasit Societatea ARC Targu-Carbunesti, care avea de recuperat 6 miliarde de lei vechi de la fosta CNLO. Lichidatorul urma sa administreze judiciar respectivele societati. Asa apare in calcule firma BNP Consult din Craiova, judetul Dolj, despre care multi sustin ca ar fi controlata de actualul senator de Dolj, Radu Berceanu. Senatorul a negat vehement implicarea sa in aceasta afacere la acea vreme, sustinand ca nu cunoaste nici subiectul, nici firma de lichidare judiciara.  Oricum, firma din Craiova a reusit sa puna mana pe termocentrale dupa ce magistratii Curtii de Apel Galati au pronuntat in urma cu doua saptamani sentinta definitiva si irevocabila de faliment a ICM, cea care avea de recuperat datoriile de la complexuri si apoi convertirea lor in actiuni noi la acestea. Drept urmare, ea este cea care detine acum actiunile.


NOTIFICARI LA TERMOCENTRALE. In baza sentintei, BNP Consult a trimis la Complexurile Energetice Turceni, Rovinari si Craiova notificari in care se precizeaza clar ca in termen de zece zile sunt obligati sa transforme datoriile in actiuni noi pentru a le prelua. Au trecut deja sase zile! Avand in vedere datoriile, situatia se prezinta astfel: Complexul Energetic Rovinari nu se mai afla in proprietatea statului, respectiv AVAS, cel din Turceni inca nu se poate pronunta, efectuand o inventariere a actiunilor, iar cel de la Craiova ramane in proprietatea statului, dar in actionariat intervine firma din Craiova.


Datoria de 821 de miliarde de lei vechi pe care Rovinari o are, transformata in actiuni, ajunge la 30% din capitalul societatii, cu cele 25% detinute de Proprietatea, termocentrala nu mai este a statului. La Turceni si Craiova insa nu s-a facut o evaluare. In orice caz, doar patru zile mai detine AVAS actiunile in formula initiala.


ACTIUNE PREMEDITATA! Daca un demnitar al Ministerului Economiei si Comertului ar fi lucrat doar in interesul statului, si nu al grupului din care face parte, actiunile la termocentrale ar fi fost si acum ale AVAS. Inainte ca datoriile sa fie prescrise, conform legii, secretarul de stat, Ionel Mantog, cere falimentul firmei ICM, cea care avea de recuperat datoriile de la termocentrale pentru a le converti ulterior in actiuni.


Protocolul de preluare a datoriilor intre termocentrale si ICM a fost semnat la 1 aprilie 2004 si, conform legii, daca in termen de trei ani datoriile nu sunt revendicate, acestea se prescriu. In aceste conditii, statul ramanea cu actiunile, pentru ca si la Complexuri si la ICM, actionar era tot statul. Drept urmare, nu se putea lupta statul cu statul. Aici a intervenit insa Ionel Mantog, care era, ce-i drept, angajat al Ministerului Economiei, dar care deservea interesele altora. Inainte ca datoria sa fie stearsa, Ionel Mantog, in numele ministerului cere prin adresa 115263 din 27.03.2006, inregistrata la Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, reorganizarea judiciara a societatii ICM, primul pas spre falimentul firmei.


"Daca nu s-ar fi intervenit cu aceasta actiune a lui Mantog, acum nu ne mai puneam problema preluarii actiunilor de acesti initiati, pentru ca ramanea tot statul, prin prescrierea datoriei. Deci, sa nu-mi spuna mie domnul Mantog si Partidul Democrat ca au vrut sa salveze societatea. Au infundat-o pentru a pune mana pe energie", a declarat directorul general al Complexului Rovinari, Laurentiu Ciurel.  


"Este clar ca a fost o actiune premeditata, la care baietii destepti au lucrat bine. Eu ma intreb de ce sindicatele miniere nu ies acum in strada pentru a protesta fata de privatizarea pe sub mana a termocentralelor. Amintiti-va ca atunci cand Guvernul a anuntat ca va privatiza Complexurile Energetice, minerii au iesit in strada si au cerut caderea Guvernului Tariceanu. Acum nu scot un cuvant despre aceasta afacere. Nu este cumva facuta cu complicitatea lor?", a declarat directorul de Resurse Umane de la Complexul Turceni, Ion Raut.


Si, intr-adevar, liderul Centralei Nationale Miniere din Oltenia, Marin Condescu, nu a avut nici o reactie la aceasta "privatizare pe sub mana". Nici Ionel Mantog nu mai doreste sa vorbeasca cu presa despre acest subiect, insa prin intermediul unui comunicat semnat de Biroul central al PD am aflat ca Mantog, care acum este lider al PD Gorj, ar trebui considerat erou prin actiunea sa, si nu trebuie pus la zid.
In urmatoarele zile, dupa ce termocentralele vor emite actiunile firmei BNP Consult, vom afla care sunt baietii destepti care au pus mana pe energie, intrucat firma trebuie sa-si numeasca oameni in Consiliile de Administratie ale Complexurilor, devenind astfel proprietarii energiei.


ACUZE
"Daca nu s-ar fi intervenit cu aceasta actiune a lui Mantog, acum nu ne mai puneam problema preluarii actiunilor de acesti initiati, pentru ca ramanea tot statul, prin prescrierea datoriei. Deci, sa nu-mi spuna mie domnul Mantog si Partidul Democrat ca au vrut sa salveze societatea. Au infundat-o pentru a pune mana pe energie"
Laurentiu Ciurel
directorul general al Complexului Rovinari


Traseul faimosului MantogIonel Mantog a ajuns secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului imediat dupa 2004, cand Partidul Democrat facea parte din Guvern. Pana atunci, a fost director economic la SNLO. Din aceasta pozitie, Mantog a dispus ca SNLO sa-i faca o vila din banii companiei miniere, capatand statutul de "stramutat de lux". Pentru aceasta fapta, DNA l-a trimis in judecata, fapt ce nu i-a impiedicat pe democrati sa-l puna secretar de stat in MEC. Dupa un an si jumatate in aceasta functie, ministrul Codrut Seres l-a dat afara din minister, dupa ce a constatat ca din pozitia pe care o avea incerca sa-si creeze "alibi" in dosarul penal. Pentru ca fotoliul din minister era tot al democratilor, in locul sau a fost numit Cosmin Popescu, un alt director din cadrul SNLO. Inainte de iesirea democratilor de la Guvernare, Codrut Seres a cerut DNA efectuarea de cercetari in cazul lui Popescu, dupa ce a descoperit ca acesta ar fi intocmit un raport catre anchetatori, in numele ministerului, care-l ajuta in proces pe Mantog. Dupa ce nu au mai detinut functiile de demnitar, cei doi s-au intors la SNLO pe functiile detinute initial. In urma cu doua zile, directorul general al SNLO, Eugen Davidoiu, i-a dat afara din institutie, suspendandu-le contractele de munca pana la clarificarea problemelor penale cu Justitia.

---

Despre autor: