Iata ce scriam in textul din 30 mai 2007, imediat dupa referendum si cu mult timp inainte de promovarea legii privind marirea pensiilor:
"In acest context, ezitarea lui Mircea Geoana de a intra la guvernare alaturi de PNL ar putea amplifica haituirea la care va fi supus partidul sau, asa cum s-a intamplat cu liberalii. Sigur ca PD este pe deplin justificat sa ceara acum alegeri anticipate, scorul din sondaje fiindu-i favorabil, iar un scandal cu PSD nu ar face altceva decat sa-i sporeasca procentele, insa nu e normal ca haituirea adversarului sa devina principiul politicii romanesti, mai ales atunci cand se doreste constituirea unui mega-partid pentru un singur om. Logica unui guvern stabil PSD-PNL are chiar o explicatie practica. Ambele partide au de recuperat un electorat care s-a dus la PD, prin intermediul lui Basescu, ori o guvernare buna, cu un guvern care nu mai este sarac, asa cum era in anii trecuti, ar oferi sansa ca razboiul politic sa nu mai fie interesant pentru alegatori. Si ar mai fi un avantaj. In cazul in care lucrurile vor merge bine, cele doua mari partide ar putea face o intelegere referitoare la viitoarele alegeri, prin care, indiferent de rezultate, sa guverneze tot impreuna. O promisa stabilitate pentru urmatorii sase ani, bazata pe o buna guvernare in acest mandat, ar putea sa taie din nasul PD-ului, care a crescut continuu, hranit fiind doar de scandalurile politicianiste" ("Basescu si cozile sale de topor", ZIUA, 30 mai 2007).
La vremea aceea, Traian Basescu revenise la Cotroceni intarit de rezultatul referendumului, anuntand foarte clar ca nu-i va ierta pe cei care l-au facut sa fie primul si singurul presedinte suspendat din istorie. O minima analiza ducea la necesitatea regruparii fortelor care l-au obligat pe Basescu sa bata tara in lung si-n lat pentru a se reinscauna. Cum si atunci, ca si acum, caderea guvernului nu era o solutie pentru ca haturile ar fi fost luate de Traian Basescu, singura varianta era aceea a formarii unui guvern Tariceanu 3, care sa includa si ministri PSD. Imaginati-va ce efect ar fi avut, in acea conjunctura, marirea pensiilor! Cum spuneam si in 30 mai a.c., o buna guvernare ar fi asigurat castigarea detasata a alegerilor din 2008 si ar fi readus stabilitatea in viata politica romaneasca pentru sase ani. Din pacate, Mircea Geoana si-a supraevaluat puterile si astazi pare a juca cu disperare ultimul rol in calitate de lider politic. Geoana nu a inteles ca nu are carisma lui Iliescu sau Nastase, iar Victor Ponta sau Titus Corlateanu sunt departe de forta lui Hrebenciuc sau Mitrea. Cu Geoana, Ponta si Corlateanu, PSD nu poate reveni la guvernare decat ca un substitut la PLD!
Se pare ca singurul politician care isi face calculele pentru viitor este Traian Basescu, acestuia nescapandu-i nici un scenariu care sa-i sporeasca puterea. Veti vedea ca scenariul lui Sorin Rosca Stanescu, potrivit caruia Basescu va reveni in fruntea PD pentru a deveni viitorul prim-ministru, nu e deloc fantezist. Dupa ce si-a dat seama ca modificarea Constitutiei pentru a spori puterile presedintelui nu se poate realiza, Basescu nu mai are in minte decat scenariul lui Sorin Rosca Stanescu! Aceasta este explicatia pentru interesul sau in cresterea PD in sondaje si implicarea sa in probleme ce tin de guvernare, cum ar fi aceea a invatamantului. La Palatul Victoria mandatele nu sunt limitate!