Conturile dictatorilor Milosevici, Mobutu si Suharto, luate la puricat.

Robert Zoellick, presedintele unei institutii careincearca sa repare din greselile deceniilor trecute Natiunile Unite si Banca Mondiala au lansat luni un program de recuperare a fondurilor deturnate de dictatorii si liderii corupti ai statelor in curs de dezvoltare, dupa ce banca a fost principalul creditor al acestor regimuri in ultimele decenii. ĄTarile in curs de dezvoltare asista neputincioase la scurgerea unor capitaluri de care au o nevoie disperata. Suma care dispare din cauza coruptiei este estimata la 40 de miliarde de dolari, ceea ce reprezinta 40% din ajutorul pentru dezvoltare", a apreciat noul presedinte al Bancii Mondiale, Robert Zoellick. ĄCu fiecare suta de milioane de dolari recuperati s-ar putea finanta vaccinarea completa a patru milioane de copii, s-ar putea racorda la surse de apa 250.000 de locuinte ori s-ar putea trata anual 600.000 de bolnavi de SIDA", a precizat vicepresedintele Bancii Mondiale, Danny Leipziger, citat de AFP. Canada, Germania, Italia si Japonia, jumatate dintre membrele grupului celor mai industrializate state, dar si India sau Israelul nu au semnat Conventia ONU impotriva coruptiei, unul dintre principalele instrumente necesare recuperarii fondurilor furate. La fel, peste 30 dintre cele 54 de paradisuri fiscale, printre care Elvetia si Luxemburg, au refuzat semnarea Conventiei. Lipsa de cooperare dintre state a facut sa treaca nu mai putin de 18 ani pentru recuperarea a doar 624 de milioane din fondurile deturnate de fostul dictator filipinez Ferdinand Marcos, in conditiile in care acesta depusese in bancile elvetiene intre cinci si zece miliarde de dolari. Nigeria nu a reusit sa recupereze pina acum decit 500 de milioane de dolari din cele cinci miliarde de dolari depusi de fostul dictator Sani Abacha. Economistii apreciaza ca suma reprezinta echivalentul bugetului nigerian al invatamintului si educatiei pentru 2006.

Pe lista neagra a Bancii Mondiale mai figureaza fostul lider congolez Mobutu Sese Seko, cu cinci miliarde de dolari, Slobodan Milosevici, cu un miliard de dolari, si dictatorul indonezian Suharto, acuzat ca a deturnat intre 15 si 35 de miliarde de dolari. Un raport din 1999 al Bancii Mondiale, citat de ĄThe New York Times", preciza ca propriii sai angajati au inchis ochii la coruptia regimului Suharto, pentru a nu compromite imaginea de succes a Indoneziei, promovata de insasi Banca Mondiala.