Pana la urma, bine ca noul an scolar a inceput. Ne-am obisnuit cu ce ne rezerva, an de an, acest eveniment important. Senzatie de deja-vu. Şcoli carpite, sali de clasa ca vai de ele, grupuri sanitare insalubre. O imagine care nu cadreaza cu noul statut al Romaniei de tara membra a Uniunii Europene. Mereu aceleasi acuze, dar si scuze. Era sa uit de festivismul ieftin, de prost gust. Servilismul este prea inradacinat. Uimit, am ascultat mesajul directoarei scolii unde invata si baiatul meu. Multumirile pentru "excelentele" conditii in care se prezinta scoala erau adresate la pachet inspectoratului si primariei. De parca amenajarea si dotarea claselor nu erau facute cu banii parintilor. Dar a trecut, si sincer ma intereseaza mai mult viitorul copilului decat frazele pline de "sarut mana" ale unei directoare.Alta este problema cu mult mai grava decat pare. Este vorba despre incapacitatea autoritatilor locale si a conducatorilor umili de unitati de invatamant de a absorbi banii alocati pentru dezvoltare. In acest an s-au cheltuit doar 20 la suta din banii alocati prin buget pentru repararea unitatilor de invatamant. Doar 20 de procente, iar pentru acest lucru primarii "gospodari" nu au nicio scuza. Absolut niciuna, chiar daca presedintele Traian Basescu a incercat sa le ia apararea pentru a lovi acolo unde trebuie, in mai-marele Educatiei. Presedintele este de parere ca responsabilitatea nu apartine primarilor, ci este cauzata de sistemul de repartizare a fondurilor, mult mai greoi decat cel folosit in 2006, cand banii au fost alocati direct primariilor care i-au distribuit la scoli. Primarii au "prins ideea" si s-au plans imediat de draconicele conditii privind procedura achizitiilor publice si de aceea, vezi Doamne, unii copii sunt nevoiti sa invete in birtul comunal sau in fostul sediu al CAP. Asa s-ar fi ajuns in situatia ca din cele 24.063 de unitati de invatamant, 2.193 nu au depus inca solicitari pentru autorizatii, 5.721 nu au obtinut autorizatia sanitara de functionare din cauza lipsei apei sau a grupurilor sanitare, iar alte 2.264 nu au incheiate lucrarile contractate.Pai daca in cazul fondurilor de la buget pentru repararea unitatilor de invatamant "primarii manageri" au reusit performanta de a cheltui doar 20 la suta, nici nu vreau sa ma gandesc ce se va intampla cu utilizarea miliardelor de euro provenite din fondurile europene prin Programul Operational Regional. Pana la urma stau si ma intreb daca nu cumva Comitetul de Monitorizare a Programului se intruneste degeaba doar pentru a definitiva cadrul organizatoric si criteriile de evaluare a proiectelor ce urmeaza a fi finantate. Cine va reusi sa obtina ceva din acesti bani daca primarii, cei care sunt principalii beneficiari, prefera sa se lamenteze pentru a-si masca incompetenta? Ei reclama birocratia din actuala lege a achizitiilor publice? Daca acum plang, inseamna ca atunci cand doar vor studia sutele de pagini de proceduri impuse de birocratia europeana se vor arunca de la balconul primariei. Diferenta intre un proiect de tencuire si varuire a unei scoli si unul, de exemplu, care face referire la Domeniul Major de Interventie: "Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala" este uriasa. Atunci, pornind de la "succesul" cu scolile putem anticipa ce proiecte de dezvoltare a comunitatii vor gestiona "specialistii" primariilor angajati pe baza de incuscriri mai mult sau mai putin politice. Pentru multi primari picati la testul anului scolar, axele prioritare, grilele de evaluare a proiectelor sau eligibilitatea sunt termeni nepamanteni. O mare taina, dar ce conteaza, atat timp cat sunt cocotati pe functii. Dar, sincer, nici nu cred ca le sta gandul la fondurile europene cand mult mai simplu si mai eficient este sa matraseasca niscai terenuri care sa le faca batranetea mai usoara. In fond, munca este facuta pentru tractoare, iar proiectele finantate din fonduri europene pentru specialisti. Cum nu sunt nici tractoare, dar nici specialisti, de ce sa se chinuiasca? La alegeri, cand vor fi ele, in loc de drumuri, canalizare, locuinte, mici intreprinderi non-agricole etc, toate dezvoltate din bani europeni, in oferta lor electorala vom gasi, la loc de cinste, mititei si bere gratis. Desigur, nu acesta este portretul-robot al primarului din mediul rural si nu numai. Exista si exceptii, dar care nu sunt bagate in seama.