AMBITII - Gazul si petrolul caspic vor trece pe la noi
Basescu are ambitia ca tara noastra sa devina distribuitorul petrolului si gazelor naturale provenite din zona Marii Caspice. Masura vine in urma frictiunilor la nivel politic dintre Uniunea Europeana si Rusia si dintre Belarus si Rusia.   Prezent la Reuniunea anuala a diplomatiei romane, presedintele Traian Basescu a precizat luni, 3 septembrie, referindu-se la problemele de energie, ca extinderea si consolidarea relatiilor cu statele din est, in special Azerbaidjanul si Kazahstanul, reprezinta o prioritate a Romaniei. "Ramane o prioritate intarirea relatiilor cu statele de la est, in mod deosebit cu statele din zona caspica, fie ca vorbim despre Kazahstan, fie ca vorbim despre Azerbaidjan. Resursele acestor tari permit constituirea lor intr-o alternativa concurentiala la actualul sistem de aprovizionare al Uniunii Europene", a spus Basescu, referindu-se in mod indirect la Rusia. "Suntem interesati in consolidarea relatiilor cu Azerbaidjanul si Kazahstanul", a subliniat Basescu.   CAL TROIAN. Daca majoritatea analistilor energetici a considerat preluarea celor 75% din actiunile Rompetrol drept plasarea unui cal troian in Europa de KazMunaiGaz, autoritatile romane vad in acest pas o sansa pentru ca tara noastra sa joace rolul unui dispecer de resurse energetice pentru intreaga Europa. Basescu a anuntat, de altfel, ca presedintele Kazahstanului, Nusultan Nazarbaiev, va face o vizita in luna noiembrie la Bucuresti, iar agenda discutiilor include deja variantele de aprovizionare cu energie a Romaniei si a statelor din UE. Presedintele Basescu a vazut in proiectul pe care Oil Terminal (controlat de statul roman) il are cu SOCAR (compania azera de stat in domeniul petrolului) sansa unei colaborari si cu KazMunaiGaz (compania petroliera de stat din Kazahstan), cu atat mai mult cu cat aceasta are ganduri de expansiune in Europa, prin intermediul Rompetrol. Basescu a completat in fata diplomatilor ca se va discuta "crearea terminalului din Georgia ca alternativa la cel din Novorosiisk pentru pomparea resurselor de titei catre Marea Neagra".   VITAL. Terminalul din Georgia este partea principala a proiectului conductei de titei Constanta-Trieste, iar complementul acestuia este terminalul de la Constanta. Recent, directorul general al Oil Terminal, Mihai Lupu, a precizat ca operatorul roman a primit mai multe oferte de la companii de pe piata locala, dar si din strainatate pentru asocierea in parteneriat, in vederea construirii de rezervoare petroliere la Constanta. Printre companiile interesate de parteneriat cu Oil Terminal se afla si compania de stat azera de petrol si gaze, SOCAR. Potrivit lui Lupu, o astfel de asociere a Oil Terminal este avantajoasa, pentru ca in 10-30 de ani depozitele construite cu azerii la Constanta vor intra in proprietatea companiei romanesti.   SOCAR este cea de-a 68-a companie din lume ca marime si deja a facut pasi importanti in construirea unui terminal in Georgia. Subsidiara sa din acest stat, SOCAR Georgia, a achizitionat aproape 100 de hectare in terminalul Kulevi, de pe tarmul Marii Negre, iar guvernul georgian a alocat alte 200 de hectare pentru acest proiect, unde va construi o rafinarie cu o capacitate de 10 milioane de tone pe an. Constructia de la Kulevi este insa controversata din cauza posibilelor daune asupra mediului. Micul stat din Caucaz a primit mai multe fonduri de la Banca Mondiala pentru proiectul de management al zonei de coasta georgiene. In zona respectiva exista Parcul National Kolkheti, iar construirea terminalului Kulevi se face pe o parte a acestui parc. Astfel, organizatiile nonguvernamentale au reclamat lucrarile la Banca Mondiala care, dupa investigatia facuta, a dat ordin sa se opreasca ridicarea terminalului in 2001. Lucrarile au incetat abia in 2002, dupa terminarea fondurilor. Insa din 2004, magnatul georgian Badri Patarkastshvilli a asigurat restul de bani pentru reluarea lucrarilor. Ulterior, SOCAR Georgia a cumparat terminalul de la omul de afaceri. Cand va fi gata, Kulevi Oil Terminal va avea 16 tancuri de cate 22.000 de metri cubi, fiecare dintre acestea deservit de o cale ferata. Terminalul va asigura transportul a 35 milioane de tone de petrol anual, in nave de 100.000-150.000 de tone, care vor traversa Marea Neagra pana la Constanta. De la Constanta, petrolul trebuie sa ajunga in Italia, la Trieste, printr-o conducta lunga de 1.400 de kilometri si a carei constructie a primit girul UE, prin comisarul pentru energie, Andris Piebalgs. In acest proiect se afla implicate cinci state, printre care si Romania, iar investitia totala este estimata la 2-3,5 miliarde de euro. Capacitatea anuala a conductei va fi de 60-90 milioane de tone de petrol (1,2-1,8 milioane de barili pe zi), iar finalizarea este programata pentru 2012.   Independenta energetica Si Nabucco este un alt proiect despre care tot Basescu le spunea ambasadorilor Romaniei ca ramane o prioritate pentru tara noastra. Nabucco are drept scop conectarea si valorificarea rezervelor de gaze naturale din zona Marii Caspice. Are drept punct de plecare granita Turciei cu Georgia si drept punct final nodul tehnologic Baumgarten din Austria, care apartine OMV, companie ce detine Petrom. Conducta va avea o lungime totala de 3.282 kilometri, din care 457 km in Romania. Este programata sa fie terminata in 2011, an pentru care este estimat ca volumul de gaze ce va fi transportat prin el sa fie de 8 miliarde de metri. Se apreciaza ca tranzitul de gaz va ajunge in 2030 la 25,5 miliarde de metri cubi. Ministrul portughez de Externe, Luis Amado, a transmis la reuniunea anuala a diplomatiei ca Romania a reusit sa atraga atentia asupra cooperarii la Marea Neagra, adica pentru proiectul de a aproviziona UE cu resurse energetice ocolind Rusia. Portugalia detine acum presedintia UE. Cu ocazia Conferintei Internationale "150 de ani de petrol in Romania", atat reprezentantii Petrom, cat si ai Rompetrol au precizat ca respectivele companii se vor extinde in zona, ceea ce inseamna o importanta si mai mare a Romaniei. Rompetrol deja a anuntat ca in 2008 va fi finalizat un terminal cu o capacitate de stocare de 12 milioane tone la cativa kilometri de Petromidia.   UE vrea sa ocoleasca Gazprom La momentul actual, alimentarea energetica a UE se face prin conducta Drujba (Prietenie), care trece prin Belarus si Ucraina, si prin terminalul petrolier de la Novorosiisk. Prin aceste proiecte, europenii vor scapa, cel putin temporar, de dependenta Gazprom si vor fi evitate si frictiunile care exista intre Belarus si Rusia. Recent, statul condus de Lukashenko a solicitat majorarea taxei de tranzit pentru gaze, iar ulterior Gazprom a solicitat Belarusului plata integrala a datoriei de 500 de milioane de dolari, reprezentand cuantumul livrarilor realizate in primul trimestru al acestui an.