18 Septembrie 2007
Inundatiile puternice din vara anului 2006 au erodat suprafete intinse din malul Dunarii. Asa au aparut, in apropierea km fluvial 860, din satul Izvoarele, urme de piatra, caramizi, tigle si olane ce dateaza din epoca romana. "Primul gand al nostru a
Inundatiile puternice din vara anului 2006 au erodat suprafete intinse din malul Dunarii. Asa au aparut, in apropierea km fluvial 860, din satul Izvoarele, urme de piatra, caramizi, tigle si olane ce dateaza din epoca romana. "Primul gand al nostru a fost ca am descoperit locul unei cetati romane necunoscute pana acum, ridicata in perioada de dupa parasirea Daciei de catre romani. In sectorul oltean al Dunarii sunt numeroase asemenea cetatui, avanposturi romane la nordul Dunarii", ne-a declarat dr. Ion Stanga, directorul Muzeului Regiunii Portilor de Fier.
Sapaturile arheologice de salvare, initiate de Muzeul Regiunii Portilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, au scos la iveala cu totul altceva: urmele unei zidarii ce nu puteau apartine unei constructii militare, fiind foarte subtiri. "Zidurile circulare descoperite la inceput ne-au dus cu gandul la un edificiu civil sau religios. Monedele descoperite in stratul de cultura ne dateaza constructia, cu siguranta, in secolele IV-V d.Ch. Treptat, cercetarea arheologica ne-a confirmat ca avem de-a face cu o bazilica paleocrestina", afirma Costi Para, restaurator si responsabil de santier.
"Avem documentat arheologic faptul ca, la nordul Dunarii, romanii si-au pastrat o zona de influenta de 15-20 km in adancime, zona presarata cu fortificatii si posibile asezari omenesti. Descoperirea acestei bazilici paleocrestine constituie un document istoric capital privind intensitatea locuirii populatiei daco-romane la nordul Dunarii, dupa retragerea aureliana. Daca la sud de Dunare sunt cunoscute multe asemenea bazilici - tot in marile fortificatii romane tarzii -, o singura bazilica paleocrestina mai cunoastem, cu certitudine, la nordul Dunarii - insa intr-o cetate, la Sucidava (Celei). Noua descoperire, constructie impunatoare in comparatie cu cele cunoscute la sudul Dunarii, presupune existenta obligatorie, in apropiere, a unei comunitati crestine puternice, grupate intr-o asezare rurala (sat) destul de intinsa. Numarul mare de monede, ceramica specifica secolelor IV-V p. Ch. ne sugereaza existenta unei intinse asezari rurale, strans legata economic si spiritual de lumea romana sud-dunareana", precizeaza dir. Stanga. Cercetarile arheologice vor continua la Izvoarele si in anii urmatori.

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.