Regimul Basescu este o caricatura damboviteana a regimului Putin, actualul sef al statului fiind controlat de serviciile secrete, care doresc sa dirijeze economic si politic Romania, sustine fostul presedinte Emil Constantinescu, intr-un interviu acordat Mediafax. Numirea oamenilor fideli in posturi cheie, protejarea propriilor oligarhi, favorizarea unor competitori pe piata petrolului, conflictul permanent cu presa si tendinta de subordonare a acesteia, folosirea intelectualilor pentru manipularea opiniei publice, conflictul cu puterea legislativa - sunt cateva din asemanarile identificate de Constantinescu la cei doi sefi de stat. In opinia fostului presedinte, Basescu evolueaza "ca un bufon politic", fiind "o simpla paiata" in mana serviciilor secrete. Scopul final, crede Constantinescu, este mentinerea puterii economice in mainile unui grup de interese controlat de serviciile secrete, folosind institutiile statului si manipuland electoratul. Prezentam pe larg fragmente din interviu. (O.B.)
Suntem la noua luni de la intrarea in UE. Cum caracterizati functionarea politica si institutionala a Romaniei? Democratia s-a consolidat sau asistam la interferente ale politicului in functionarea institutiilor, ma refer inclusiv la Justitie, avand in vedere ca Presedintiei i s-a cerut de catre DNA aprobarea pentru inceperea urmaririi penale in cazul fostilor demnitari Adrian Nastase si Miron Mitrea? Considerati ca este vorba de presiune politica sau ca, in cazul acestora, este vorba de cursul firesc al justitiei?
(...) Daca am incerca sa iesim de sub tirania evenimentelor zilnice care bulverseaza opinia publica si sa punem cap la cap o serie de evenimente disparate - precum reluarea show-ului mediatic de pe treptele DNA si motiunea de cenzura - si sa le punem in ecuatie cu o serie de evenimente care s-au petrecut in Rusia, intre care cel mai recent numirea lui Victor Zubkov ca premier inaintea unor alegeri anticipate propuse de catre presedintele Vladimir Putin, vom intelege ca sensul evenimentelor in Romania este contrar celui asteptat prin integrarea europeana si ca, de fapt, el este dirijat inspre modelul regimului Putin din Rusia. Desigur, este vorba doar de o caricatura damboviteana a regimului Putin, atat in ceea ce priveste institutiile, cat si personajele implicate.
Zubkov vs. Stolojan
(...) In primul rand, incercarea de consolidare a puterii personale in detrimentul institutiilor democratice. Putem observa tendinta celor doi presedinti, Vladimir Putin si Traian Basescu, de a numi in functii cheie persoane total subordonate si usor de manipulat. Presedintele Putin l-a desemnat in urma cu cateva zile premier pe Victor Zubkov, fostul sef al Oficiului pentru spalarea banilor, iar anterior a numit viceprim-ministri alte persoane nesemnificative, ca Serghei Ivanov si Dimitri Medvedev.
Pe de alta parte, presedintele Basescu a incercat de mai multe ori sa-l instaleze pe Stolojan prim-ministru, un personaj despre care ne dam seama ca ar fi reactionat la fel la ordinele Cotroceniului ca si premierul demisionar Fradkov. Si presedintele Basescu a numit in posturi cheie persoane a caror competenta si experienta profesionala nu justificau acest lucru, cum ar fi Claudiu Saftoiu la SIE, George Maior la SRI, Laura Codruta Kovesi procuror general si Daniel Morar in functia de procuror sef la DNA. In esenta, vedem o incercare permanenta de subordonare totala a Executivului, reusita in cazul presedintelui Putin si nereusita, deocamdata, in cazul presedintelui Basescu.
Aceasta nereusita contrapune, de fapt, imaginea de continua instabilitate politica din Romania cu cea de stabilitate totala din Rusia.
Dominatia asupra Parlamentului
Pe de alta parte, putem observa ca atat presedintele Putin cat si presedintele Basescu s-au aflat in permanent conflict cu puterea legislativa. Basescu incearca, de la inceputul mandatului sau, declansarea unor alegeri anticipate care sa-i asigure majoritatea absoluta in Parlament. Deocamdata nu a reusit. Putin insa a reusit din prima luna a numirii sale in functie o reforma prin care a fost schimbat modul de alegere a reprezentantilor in Camera Superioara a Parlamentului, Consiliul Federatiei Ruse, ceea ce i-a permis ca in locul vechilor senatori sa-si introduca reprezentanti fideli ai Kremlinului. In ceea ce priveste Duma de Stat, Camera inferioara a Parlamentului, echivalenta Camerei Deputatilor de la noi, aceasta este in prezent dominata de sustinatorii presedintelui Putin, iar acesta incearca sa-si intareasca dominatia asupra Parlamentului.
Prin decret prezidential, presedintele Putin a decis recent ca la 2 decembrie 2007 sa aiba loc alegeri pentru Duma de Stat, in conditiile in care partidul sau, Rusia Unita, este creditat in sondaje cu 45-52% iar partidul Rusia Dreapta - atentie, de asa-zisa orientare de dreapta! - o alta formatiune apropiata presedintelui Putin, este creditata cu 10%. Este foarte usor acum sa observam similitudinea cu incercarile presedintelui Basescu de a relua alegerile anticipate, in conditiile in care PD este creditat cu 40-45% iar PNG cu 9-10%.
Oligarhii buni si cei rai
O alta semnificativa paralela se poate face intre ceea ce putem numi "oligarhii buni vs. oligarhii rai". Chiar si termenul, consolidat in Rusia si preluat de Traian Basescu, ne arata ca atat acesta, cat si Vladimir Putin incearca sa-si consolideze puterea atacand oamenii de afaceri care nu le sunt parteneri sau subordonati. Atat presedintele Basescu, cat si presedintele Putin ii identifica in fata opiniei publice ca fiind oligarhi, pentru a trezi in mod populist o reactie impotriva lor. Dupa cum stim, presedintele Putin a determinat arestarea lui Mihail Hodorkovski, exilarea lui Boris Berezovski, a lui Vladimir Gusinski si a unei serii de oligarhi care nu au acceptat sa intre in grupul de la Kremlin. Ne amintim ca si presedintele Basescu a determinat anchetarea si arestarea lui Dinu Patriciu si, asa cum spuneati, recent, incearca sa preseze asupra unor adversari politici.
Deci nu credeti ca in cazul lui Adrian Nastase si al lui Miron Mitrea este vorba de cursul firesc al Justitiei, ci sustineti ca in spate se ascund presiuni politice?
Cursul firesc al justitiei ar fi urmat daca imediat dupa obtinerea puterii s-ar fi lucrat serios la aceste dosare. (...) Este vorba numai de adversarii presedintelui Basescu: uneori folosind interpusi, chiar exploatand in orb zona politica, sunt vizibile atacurile fara acoperire faptica urmarind compromiterea premierului Tariceanu si amenintarea unor oameni din zona partidului de guvernamant. Niciodata, din zona oamenilor cu dosare grele, asociati ai lui Traian Basescu!
De la Abramovici la Udrea-Cocos
Asa cum am mai spus, Justitia in Romania este pentru mine o mascarada, atat timp cat dosarul in care insusi presedintele Basescu este inculpat penal, in baza unor dovezi indubitabile, anchetat cu aprobarea Comisiei Prezidentiale, trimis in judecata la Curtea Suprema, cu dosarul returnat la DNA, unde de doi ani de zile este blocat in mod nejustificat.
Deci, in Romania nu avem Justitie! In Romania avem un instrument politic deghizat in Justitie. Si un sef al DNA care declara cu nonsalanta la posturile de televiziune ca vorbeste la telefon cu presedintele Basescu despre dosarul in care acesta este inculpat.
Atat presedintele Basescu, cat si presedintele Putin au folosit impotriva adversarilor lor politici sau din mediul de afaceri procurori obedienti, justificandu-si actiunile drept lupta impotriva coruptiei. Dar asta este vizibil legata de protejarea oamenilor de afaceri apropiati lor. In cazul lui Putin, Oleg Deripraska, Roman Abramovici, Dimitri Medvedev, in cazul lui Basescu, grupul Golden Blitz, grupul Bittner, Udrea, Cocos, Casuneanu, care au grave neregularitati.
Si nu in ultimul rand, este frapant cum, la fel ca si presedintele Putin, presedintele Basescu a atacat unul dintre competitorii mari de pe piata petrolului, Rompetrolul de pilda, favorizand un altul, RAFO, in conditiile in care RAFO reprezenta direct capital rusesc, in timp ce Rompetrolul reprezenta capital american. Dar, prin manipularea opiniei publice de catre ofiteri acoperiti din presa, lucrurile au fost prezentate exact invers.
Biciul pe ziaristi
O alta trasatura care-i leaga pe presedintii Putin si Basescu este conflictul cu presa independenta si tendinta de subordonare totala a acesteia. Presedintele rus si-a impus controlul in primul rand asupra televiziunilor independente si, pentru cei care au uitat, sa ne amintim cazul NTV-ului. Imediat dupa alegerile din 2004, presedintele Basescu s-a lansat in atacuri extrem de dure la adresa ziaristilor, a trusturilor de presa, a patronilor acestora, incercand sa-i subordoneze, sa-i anuleze si, in mare masura, sa anihileze presa de investigatie si sa o inlocuiasca cu o presa pe surse, care foloseste informatii confidentiale transmise prin ofiterii acoperiti din presa. La limita absurdului, prezenta acestora in presa din Romania a fost, printr-un act incalificabil de incompetenta, recunoscuta de purtatorul de cuvant si chiar de directorul SRI. (...)
Mircea PAUN - Ziua foto "Ai nostri" de pe Internet
Un alt element care mi se pare frapant este manipularea si folosirea tinerei generatii. In Rusia, din nou, acest lucru se petrece intr-un mod foarte evident, fanatizarea tinerilor fiind un element caracteristic al regimului Putin, ca sa nu amintesc decat de organizatia "Ai nostri", finantata de Guvern si mai ales de mari companii de stat in frunte cu Gazprom. Caracteristic pentru aceasta organizatie este repetarea perseverenta a citatelor din Putin, un nou tip de cult al personalitatii, dar mai ales modul in care acesti tineri sunt folositi impotriva Opozitiei. Toate interventiile de tipul organizatiei "Ai nostri" reprezinta denuntarea in termeni foarte duri, folosind adesea invective, a adversarilor lui Putin. (...) Si in jurul presedintelui Basescu s-a constituit un astfel de grup de tineri fanatizati pe care putem sa-i observam nu atat in strada, cat pe forumurile de pe Internet. Putem vedea cum si in cazuri limita, precum afirmatiile "tiganca imputita" sau cele referitoare la "armenii rai", actiunile presedintelui sunt sustinute cu entuziasm. Orice aberatie rostita de presedinte este prezentata si sustinuta in acest fel. (...)
Serviciile il controleaza pe Basescu
Cine e responsabil pentru toate acestea? Cum se pot intampla?
Pentru mine este foarte clar: serviciile de informatii. Presedintele Putin, fostul sef al FSB-ului (succesorul KGB), si-a consolidat puterea folosind generatia tanara din serviciile secrete. Presedintele Basescu a incercat si el sa consolideze puterea serviciilor secrete promovand un pachet de legi ale sigurantei nationale care dadea acestora puteri discretionare. Eu am luat atitudine public, inca din primul moment, pentru ca am recunoscut fraza cu fraza si litera cu litera documentele provenite de la serviciile secrete care imi fusesera prezentate si mie si pe care le-am respins de la bun inceput tocmai pentru ca am vazut in ele o posibilitate a presedintelui de a controla subteran societatea.
Dimpotriva, presedintele Basescu si-a facut din promovarea proiectelor serviciilor secrete un tel important. Eu vad aici cheia conflictului politic actual. O mare parte a discutiilor din presa abordeaza aspecte periferice si nesemnificative. Criza politica, provocata de retragerea PD-ului din Guvern, care a tarat Romania in actuala confuzie politica de aici pleaca. Faptul ca Marius Oprea, consilier al primului-ministru pentru siguranta nationala si ordine publica, si alti lideri liberali s-au opus puterilor discretionare acordate prin lege serviciilor secrete au generat conflictul. Aici este problema. Intre punctul de vedere al presedintelui Basescu si cel al liberalilor in legatura cu rolul pe care trebuie sa-l joace serviciile secrete in stat. Si nu este vorba numai de serviciile secrete, ci si de alte institutii ale statului, pe care presedintele Basescu incearca sa le conduca prin agentii acoperiti, plasati in aceste institutii. (...)
Pana la urma cine controleaza pe cine: presedintele controleaza serviciile, serviciile il controleaza pe presedinte...?
Este o intrebare cheie. Punctul meu de vedere este foarte ferm: serviciile il controleaza pe presedinte...
...ma refer la presedintele Basescu...
Exact. De fapt, imaginea de forta a presedintelui Basescu este un bluff.
Presedintele Basescu este o simpla paiata in mana serviciilor secrete si a fost ales pentru ca poate sa fie total manipulat. Aici apare deosebirea dintre modelul rusesc si cel romanesc, diferenta dintre original si caricatura, caricatura derizorie. Presedintele Putin controleaza ferm noua generatie a serviciilor secrete, este un personaj cu adevarat dur, neimplicat personal in coruptie si folosind resursele financiare pentru consolidarea puterii. (...)
Biografii asemanatoare
Dupa parerea mea si presedintele Putin si presedintele Basescu au fost alesi de grupul nou, grupul tanar, de viitor, din servicii, dar modul in care au evoluat dupa aceea si raportul lor cu cei care i-au ales este complet diferit. Similitudini ce tin de suprafata exista. Si presedintele Basescu si presedintele Putin au aproximativ aceeasi varsta. Traian Basescu e nascut in noiembrie 1951, Vladimir Putin in octombrie 1952. Amandoi au activat in structuri de tip militar: Vladimir Putin in KGB, Traian Basescu in Marina. Amandoi au lucrat si au locuit in strainatate in perioada comunista: Vladimir Putin la Oficiul Rusesc de Informatii pentru statele occidentale din RDG, Traian Basescu la Agentia NAVROM din Anvers, amandoi avand de foarte tineri legaturi cu serviciile secrete comuniste.
Vladimir Putin a aplicat pentru a intra in KGB la 17 ani, Traian Basescu a colaborat cu Securitatea inca din perioada studentiei. Numai ca aici apar si diferentele. Vladimir Putin de la inceput s-a integrat ca ofiter, Traian Basescu a parcurs toata calea de la informator in perioada studentiei, colaborator in perioada activitatii in Marina, pentru a ajunge apoi in fruntea serviciului de la Anvers, deci a trecut printr-o postura pe care ofiterii adevarati o dispretuiesc si care poate fi folosita oricand.
"Inecarea pestelui in apa"
Cum sustineti toate acestea? Pana la urma un dosar nu a aparut...
Dosarul nu a aparut pentru ca a fost distrus, a aparut procesul-verbal de distrugere. Este vorba despre interpretarea avansata de colegiul CNSAS, o colectie penibila de persoane manipulabile politic, care s-au compromis inca o data in afacerea dosarului Basescu, invocand sintagma nefericita "Securitatea ca politie politica". Au invocat ca nu au gasit persoane care au fost lezate de informatiile pe care, in calitate de informator sau colaborator, le-ar fi dat presedintele Basescu, inducand in eroare opinia publica. S-a folosit pentru intoxicarea opiniei publice o metoda binecunoscuta Serviciilor secrete: inecarea pestelui in apa. Au fost aruncate in presa informatii privind persoane cu colaborare minora, de la Mona Musca pana la ceea ce se intampla in prezent cu dosarele clericilor.
Toate pentru a distrage atentia de la lunga si penibila cariera in Securitatea comunista a lui Traian Basescu. Deci si aici este vorba de diferenta dintre un autentic ofiter si o persoana total santajabila, inclusiv prin procesul verbal de distrugere a dosarului de securitate care, in urma interventiei mele, se gaseste, ca si actele privind toata colaborarea lui Basescu din timpul securitatii, la CNSAS cu apostila "conforme cu originalul" a directorului SRI si stampila acestei institutii.
(n.r. titlul si intertitlurile apartin redactiei)
Scopul final
In Romania, care ar fi scopul final?
Lucian Curelariu - Ziua foto Scopul final este mentinerea puterii economice in mainile unui grup de interese controlat de serviciile secrete, folosind institutiile statului si manipuland electoratul pentru a se da senzatia unei alegeri democratice. Aceasta este schema. De aceea a fost ales in acord cu mentalul si imaginarul colectiv Vladimir Putin pentru Rusia si Traian Basescu pentru Romania. Adaptati la un anume tip de psihologie individuala si colectiva.
Cu aceasta vreau sa pun punctul pe "i" in ceea ce priveste modul in care noua generatie din serviciile secrete intentioneaza in acest moment sa conduca total Romania pastrand formal aspectul unei democratii consolidate si a unei economii de piata functionale. Aceasta generatie, in Romania, nu o cunoastem ca nume, dar putem s-o identificam privind gruparile beneficiare. Putem intelege cresterea aiuritoare in sondaje a PD, o structura desprinsa din FSN-ul originar, ca si PSD-ul, la fel creata in jurul nomenclaturii comuniste, cu o diferenta de generatii intre PCR si UTC, cu structuri oligarhice locale perfect similare si care continua sa functioneze impreuna in timp, precum si prabusirea in intentiile de vot din sondaje a PSD.
Dupa parerea mea, declansatorul putin observat in acel moment a fost fuziunea dintre partidul lui Virgil Magureanu si PD. Gruparea lui Magureanu nu a adus nici un fel de intentii de vot, nici nu exista practic din acest punct de vedere si nici substantiale resurse financiare. Dar a adus structuri din reteaua paralela creata din fosti ofiteri de Securitate chiar in timpul mandatului meu, dupa indepartarea lui Magureanu de la conducerea SRI. Ulterior, am asistat, imediat dupa alegeri, la o mica punere in scena, in care fostul sef al SIE si consilier prezidential al presedintelui Iliescu in '90-'96 si in 2000-2004, Ioan Talpes, a facut o tentativa publica de a-si oferi serviciile presedintelui Basescu, care a fost respinsa. O respingere formala, dupa cum aveam sa vedem mai tarziu, tocmai pentru a-i da timp lui Ioan Talpes sa creeze o structura politica, democrat-crestina si populara, care avea sa-l sprijine activ in timpul referendumului pe Traian Basescu si care va primi multumirile publice ale acestuia. De fapt, in afara acestui spectacol care s-a jucat pe scena publica, ceea ce a contat in realitate a fost aducerea unor structuri SIE in sprijinul lui Traian Basescu si al PD-ului. Ulterior, s-a produs, putin observata, odata cu plecarea generalului Ardelean din functie, migrarea catre zona PD-ului a celei mai nocive structuri secrete din Romania, aceea a fostelor servicii "Doi si un sfert". Aceasta a actionat la nivelul unor retele de informatori, de la baza societatii. Aceasta retea s-a implicat nociv in timpul revolutiei, al mineriadelor si in campanii electorale.
Mascarada condamnarii comunismului
Actiunea serviciilor secrete este in mod periculos completata de actiunile DNA, care se comporta de multe ori ca o arma politica a lui Traian Basescu si a PD. Daca acceptam acest scenariu, care pentru mine este fundamentat, putem sa intelegem si alte fenomene care aparent sunt de neinteles, printre care, preluarea de catre presedintele Basescu a luptei impotriva structurilor comuniste si ale fostei Securitati.
Ati incadra aici si faptul ca presedintele a condamnat comunismul?
Absolut. In acest moment, noua generatie din serviciile secrete doreste sa se debaraseze, prin manipularea opiniei publice, de reprezentantii structurilor vechi, care nu le mai sunt utili. (...)
Si totusi, a fost un gest asteptat de populatie...
Nu, a fost o mascarada, prin care a fost manipulat electoratul de centru dreapta de acelasi Traian Basescu care s-a opus, in timpul mandatului meu, deconspirarii Securitatii. S-a opus condamnarii comunismului iar apoi, brusc, si-a schimbat opinia. De ce? Pentru ca in acest moment tanara generatie doreste sa scape, nu numai de fostii informatori si colaboratori, dar si de fostii ofiteri de Securitate si in timp vom afla si numele fostilor ofiteri si generali de Securitate, pe masura ce devin inutili.
Presedintele Basescu este un simplu instrument, usor manipulabil din cauza defectelor sale, dar care nu poate fi schimbat datorita calitatilor sale mediatice. In momentul in care ar aparea un alt personaj capabil sa capteze interesul opiniei publice si sa transforme acest interes in voturi, Traian Basescu ar fi inlaturat cu aceeasi viteza cu care Stolojan, de pilda, a fost schimbat printr-o simpla sceneta jucata la televizor.
Pervertirea intelectualilor
Mircea PAUN - Ziua foto O paralela poate mai putin evidenta pentru unii este cea care priveste folosirea intelectualilor pentru manipularea opiniei publice. A caror intelectuali? Tocmai a intelectualilor care si-au cucerit un prestigiu national si international ca figuri anticomuniste si democratice. Imi amintesc din convorbirile pe care le-am avut in Occident cat de greu le era celor de acolo sa inteleaga cum o serie din varfurile intelectualitatii liberale pro-occidentale de la inceputul anilor '90 din Rusia, Gleb Pavlovski, Marat Ghelman, Serghei Markov, Serghei Markarov au devenit sustinatorii ferventi ai regimului Putin. Cel mai mare soc s-a produs acum cateva luni cand Alexandr Soljenitan, simbolul disidentei ruse si un idol personal, trebuie sa recunosc, a publicat in cotidianul german "Der Spigel" o apologie a actualului presedinte rus. Sigur, plecand pe filonul nationalist al modului in care Putin a reusit sa readuca grandoarea Rusiei, inlocuind haosul si situatia resimtita ca umilitoare din timpul regimului Eltin.
Acelasi lucru se intampla, sa zicem, la noi cu Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu si Horia Roman Patapievici?
Acelasi lucru, sigur ca da, cu intelectuali? Gabriel Liiceanu, Horia Roman Patapievici, Vladimir Tismaneanu, Mircea Dinescu... poate si Mircea Dinescu. Sper ca nu va urma si Mircea Cartarescu. In Romania nu este vorba in nici un caz de grandoare, ci de o caricatura damboviteana si de un presedinte care evolueaza in maniera unui bufon politic.
Din fericire, putem gasi si o similitudine pozitiva. Daca in cazul Rusiei se pot mentiona cativa lideri de opinie care au rezistat pactului cu puterea lui Putin, ca Gari Kasparov, Vladimir Bucovski, si in Romania exista cativa lideri de opinie - e drept, putini - care se manifesta critic la adresa presedintelui Basescu, precum Doina Cornea, Marius Oprea, Renate Weber sau Zoe Petre, dar numarul lor este limitat, iar comunicarea lor cu opinia publica este deseori blocata. (...)
Binomul Liiceanu-Onaca, o culme a ridicolului
(...) Nu pot sa nu observ ca Romania a produs, in maniera teatrului absurd pe care-l practica intelectualitatea romaneasca prin traditie, la nivelul anului 2007, intr-un cadru european, o corala omagiala Traian Basescu care n-are in istoria Romaniei decat doua precedente: grupul omagial al lui Nicolae Ceausescu si al lui Carol al II-lea. Si intr-un caz si in altul, intelectuali de valoare au depasit cu mult limitele registrului critic in care se manifesta adevaratii intelectuali. (...) Cum s-a ajuns la compromiterea morala a unor lideri de opinie? Imaginatia nu este calitatea serviciilor secrete: modelul in care s-a creat camarila intelectuala a lui Traian Basescu este similar cu cel al lui Ceausescu. Binomul Liiceanu-Onaca la sediul de campanie a lui Traian Basescu pregatind slogane si mititei este, poate, o culme a ridicolului. In mod normal, in asemenea medii, ridicolul ucide. Se pare ca nu si la noi.
Revenind in registru serios, am sa ma refer la un exemplu care ne arata ca grupurile care au pretentia absurda de a reprezenta toata intelectualitatea romaneasca nu s-au creat spontan, ci au fost pregatite. In perioada post-decembrista, atat modelul aristocratiei de sange, cat si al meritocratiei a fost focalizat pe Dan Amedeo Lazarescu si Constantin Balaceanu Stolnici, prezentati ca ultimii boieri autentici, ca oameni de mare cultura, ceea ce chiar si erau. Deci nu ni s-a prezentat un fals, ci o realitate. Numai ca ceea ce nu stiam noi era ca ei sunt manipulati, iar atunci cand au incercat sa actioneze in afara indicatiilor, au fost imediat sanctionati public. Dupa ce Valeriu Stoica a incheiat cu Adrian Nastase, in primavara anului 2000, pactul de cooperare post-alegeri intre PNL si PSD, garantia pe care Adrian Nastase i-a cerut-o lui Valeriu Stoica a fost aducerea in PNL a lui Theodor Stolojan in postura de lider si candidat.
Reprezentarea unui partid istoric si anticomunist de catre o persoana construita in sanul Securitatii, nomenclaturii comuniste si in slujba presedintelui Ion Iliescu parea un nonsens. Aceasta insa a fost salvarea politica a PNL-ului. Dan Amedeo Lazarescu, care se afla in fruntea Colegiului PNL, a demisionat in semn de protest. Dupa cateva zile, dosarul lui murdar de securitate a fost livrat opiniei publice intr-o maniera distrugatoare, exploatarea in orb a frustrarii ziaristilor si propriul sau orgoliu au dus la compromiterea totala a acestui personaj. In anul 2007, cand Constantin Balaceanu Stolnici nu l-a urmat pe Theodor Stolojan in PLD, a aparut imediat si dosarul sau, livrat pe surse presei. Putem intelege cum sunt folosite diferite persoane, nu pentru sustinere, ci pentru atacarea adversarilor. Si, de asemenea, cum cei care nu mai raspund comenzilor sunt distrusi public.