Pentru multi lideri politici din Romania, reprezentarea intereselor cetatenilor in Parlament nu valoreaza doi bani. Le pasa doar de accesul direct si necontrolat la putere, de favorizarea propriilor retele clientelare si a grupurilor de interese. Ace
Pentru multi lideri politici din Romania, reprezentarea intereselor cetatenilor in Parlament nu valoreaza doi bani. Le pasa doar de accesul direct si necontrolat la putere, de favorizarea propriilor retele clientelare si a grupurilor de interese. Aceste consideratii nu sunt simple opinii critice, ci se bazeaza pe date accesibile, cum ar fi prezenta si activitatea in legislativ a politicienilor. Un raport recent al Institutului de Politici Publice arata ca in topul chiulangiilor la votul din Parlament se afla Ion Iliescu, Adrian Nastase, Mircea Geoana, Crin Antonescu, Corneliu Vadim Tudor, George Copos, Viorel Hrebenciuc. Adica, fosti presedinti ai Romaniei, fosti premieri si vicepremieri, fosti si actuali presedinti de partide parlamentare, lideri ai unor grupuri parlamentare. Unii dintre ei sunt politicieni obositi, blazati sau chiar epuizati moral. Chiar daca Iliescu si Nastase incearca sa mai faca valuri in PSD, in momentul de fata nici macar filialele din judete nu ii mai accepta, amenintand ca ii vor exclude din partid daca fac opinie separata in chestiunea depunerii motiunii de cenzura cu privire la Guvernul Tariceanu.
Unii au ramas in politica pentru ca nu s-au deprofesionalizat complet, daca o fi fost vreodata buni in vreo meserie. Paraziteaza Parlamentul, dar nu le pasa de legile votate acolo, din moment ce nu se mai obosesc sa vina la vot. Chiar daca au intrat pana acum in legislativ datorita votului pe liste, tot se stie cum voteaza sau daca voteaza. Sunt chiar curios daca prin introducerea votului uninominal se va reusi eliminarea din Parlament a unora dintre politicienii aflati in topul chiulangiilor. Pentru ca daca alegatorii vor sti despre alesi ca nu se sinchisesc nici macar sa faca prezenta la vot, normal ar fi sa nu-i mai voteze.
Deprofesionalizarea politica nu este monopolul partidelor parlamentare. Si poate ca termenul "deprofesionalizare" nu are acuratete descriptiva, pentru ca deprofesionalizarea presupune o profesionalizare anterioara, ceea ce nu este cazul de prea multe ori. Am constatat intr-o discutie de acum cateva luni cu liderii sectoarelor dintr-un partid extraparlamentar ca nu au facut niciodata vreo actiune politica si ca nici macar nu stiau ca un partid politic face actiuni politice. Nu cunosteau functiile partidelor politice, dar faceau politica. Saracii de ei nu vor avea insa probleme daca vor ajunge vreodata in Parlament, pentru ca nici politicienii consacrati, din partidele parlamentare, nu stau mai bine. Exemplele cele mai elocvente sunt ale PSD si PNL. Incapabili sa analizeze si sa gandeasca singuri strategii politice si electorale, liderii acestor partide au dat bani grei unor consultanti si firme din strainatate. Rezultatele au fost dezastruoase, desi nu se poate spune ca respectivii consultanti straini sunt la fel de diletanti precum angajatorii lor. Nu sunt diletanti, dar sunt incapabili sa inteleaga realitatile politice romanesti.
De fapt, exigenta profesionalismului in politica romaneasca este chiar inutila. Cum sa ceri profesionalism, daca nu putem scapa de sindromul "merge si asa"? Va "merge si asa" pana cand electoratul isi va da seama. Pentru ca acest lucru sa se intample insa, ar trebui ca alegatorii sa se priceapa mai bine la politica decat cei pe care ii aleg. Este un cerc vicios, dar in politica, ca si in logica, solutia nu poate fi decat rezolvarea aporiilor sau a dilemelor. Altminteri, vom avea parte la nesfarsit de politica la misto.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.