Adrian Bold: "Nu exista limita tehnica de inaltime""Nu m-as aventura intr-o apreciere subiectiva" In urma polemicilor legate de eventualitatea construirii, in Bucuresti, a unor "zgarie-nori", am incercat sa aflam in ce masura este posibil acest lucru, tinand cont de riscul seismic, structura solului si mai ales locatiile unde se preconizeaza construirea lor. Considerand ca Adrian Bold, arhitectul-sef al Primariei Municipiului Bucuresti, este cel mai potrivit sa ne raspunda, i-am trimis o solicitare scrisa. Raspunsurile au fost insa departe de a ne lamuri, odata ce n-am inteles daca este posibila sau nu ridicarea unor cladiri foarte inalte in zonele Piata Victoriei, Piata Presei Libere si zonele Dimitrie Pompeiu, Floreasca si Bdul Aerogarii. Pentru ca raspunsurile domniei sale sunt foarte "ample", iar spatiul nu ne permite publicarea lor integrala, ne vom limita la redarea fragmentelor celor mai relevante... R: Exista vreo solicitare de aprobare a constructiei unei cladiri, in Bucuresti, mai inalta de 30 de niveluri deasupra solului? Daca aveti o astfel de solicitare, in lucru sau la care ati raspuns deja, va rugam sa ne informati unde vor fi amplasate constructiile si pe ce suprafete.A.B.: Cladirile care depasesc 45 m pentru ultimul nivel de calcare sunt incadrate generic in categoria cladirilor "foarte inalte" si trebuie sa raspunda la o suita de criterii privind stabilitatea, rezistenta la foc, functionalitatea etc. Mai recent, prin Ordinul Min. Transporturilor nr. 493 din 19.06.2007 pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind stabilirea servitutilor aeronautice civile si a zonelor cu servituti aeronautice civile - RACR - SACZ, a fost definita si o alta serie de restrictii privitoare la inaltimea constructiilor din zona de influenta a aeroporturilor, inclusiv pentru zona de nord a Capitalei, restrictii aplicate prin avizele Regiei Autonome Autoritatea Aeronautica Civila Romana. (...) In opinia urbanistilor, referindu-ma in special la Catedra de Urbanism a Universitatii Ion Mincu din Bucuresti, constructiile foarte inalte ar reprezenta instrumentele definitorii pentru silueta unui oras lipsit de elemente majore de relief, asa cum este Bucurestiul, teorie materializata prin plasarea in Planul Urbanistic General (PUG), intocmit la Universitate si aprobat cu Hotararea CGMB nr 269/2000, a unor simboluri in locatiile considerate semnificative pentru silueta urbana. Desi dezbatuta intens de catre opinia publica sau societatea civila, la acea data, desi aprobata de factorii responsabili, problematica cladirilor "semnal" constituie si azi subiectul unor aprige divergente intre cetateni, specialisti si reprezentantii autoritatilor locale si centrale. Cazul emblematic il constituie, de departe, cladirea "Cathedral Plaza", dar sa nu uitam controversele legate de constructiile de langa Biserica Armeneasca sau Piata Charles de Gaulle. (...) In ciuda adversitatii reactiei publice, asa cum aratam inainte, investitorii par, in continuare, interesati de construirea "pe inaltime", chiar aruncand "gaz pe foc", ca in cazul recent prezentat in cadrul Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului (CTUAT), din data de luni, 3 septembrie, prin propunerea unei constructii de peste 100 m pe amplasamentul din Str. G-ral Budisteanu intersectie cu Str. Banului, adica langa Palatul ┼×tirbei, Institutul de Arte Plastice si, inevitabil, Catedrala Sfantul Iosif. R: In cazul in care ati inregistrat o astfel de solicitare si nu a primit aprobarea dvs., va rugam sa ne informati care au fost motivele (risc seismic, structura solului, etc) pentru care a fost respinsa.A.B.: Motivele pentru care asemenea interventii pot fi respinse de catre CTUAT tin de modul de aplicare a reglementarilor Planului Urbanistic General si de continutul Regulamentului Local de Urbanism, dar sa nu uitam ca toate actele normative privitoare la urbanism permit si posibilitatea exceptiei, atunci cand aceasta este justificata de natura contextului urban (capete de perspectiva, reintregirea unor fronturi existente, reconversia functiunilor industriale s.a.). In nenumarate situatii, avizul nefavorabil, desi motivat in termeni urbanistici, conduce la procese interminabile sau la hotarari judecatoresti pronuntate, in mod evident, in favoarea reclamantului, prin ignorarea caracterului opozabil al PUG, ceea ce atrage automat o precautie defensiva a autoritatii in materie de urbanism, asa cum putem cita in cazul Bordei, dar si in multe alte cazuri. Riscul seismic, structura solului, conditiile de postutilizare sau calitatea proiectului nu constituie, din pacate, argumente valabile, cel putin din punctul de vedere al legii romane. Cu atat mai putin invocarea unor aprecieri de ordin estetic, intrucat, intr-un sens total antieuropean, legislatia din Romania nu stie inca sa faca diferenta intre dreptul de proprietate si dreptul urbanismului. R: Care este maxima de inaltime acceptata in Bucuresti, tinand cont de particularitatile orasului (sol, subsol, risc seismic, arhitectura etc)?A.B.: Nu exista limita tehnica, poate doar economica sau culturala. (...) Bucurestiul nu ar trebui sa se dezvolte haotic, ci coerent, planificat si durabil. Chiar daca, intr-o analiza sumara, constructiile inalte par sa ofere avantaje, in special in sensul ocuparii intensive a terenurilor cu valoare mare de piata, sau ar constitui un reper de aparenta identitate, trebuie sa evaluam si perspectiva dezvoltarii Capitalei dupa modelul neoasiatic. (...) Istoria ne ofera suficiente exemple de suprautilizare urbana urmata imediat de regres sau de criza, astfel incat avem sansa de a putea trage concluziile corecte din multe alte experiente urbane. Iar pentru realizarea acestui deziderat, inclusiv pentru o corecta politica a constructiilor foarte inalte, nu intrevad decat necesitatea urgenta a unei puternice institutii de planificare si proiectare urbana, astazi aproape inexistenta, a carei activitate sa fie inteleasa atat de catre cetateni, investitori sau alesi locali si pusa in practica in mod constant, indiferent de tentatiile de moment. R: Potrivit consultantilor in domeniul imobiliar, se preconizeaza constructia, in Bucuresti, a mai multor cladiri foarte inalte (intre 17 si 33 de etaje). Avand in vedere ca acestea vor fi amplasate, cel mai probabil, in zonele centrale si ultracentrale, va rugam sa ne precizati in ce masura este posibila constructia, daca este vorba despre Piata Victoriei, Piata Presei Libere si zonele Dimitrie Pompeiu, Floreasca si Bdul Aerogarii.A.B.: Decizia privind constructiile foarte inalte in Bucuresti tine de drept de avizul favorabil al Comisiei de Urbanism (CTUAT), formata din arhitecti si urbanisti, din afara institutiei Primariei, cu reputatie si experienta, precum si de aprobarea Consiliului Municipal (CGMB), in vederea respectarii interesului public. Efectul constructiilor foarte inalte se rasfrange direct asupra comunitatii urbane, prin aglomerare de persoane si de masini, umbrire si vizibilitate, curenti turbionari si risc colateral in caz de catastrofa, conditii de santier si de postutilizare, imagine urbana si infrastructura, ca si multe altele, resimtite infinit mai acut decat in cazul constructiilor conventionale. (...) In esenta, constructiile inalte sunt rezultatul parteneriatului virtual dintre viziunea si resursele investitorului privat, pe de o parte, si capacitatea de management urban a autoritatii locale, pe de alta. In consecinta, cred cu tarie ca orice operatiune de un astfel de impact major ar trebui demarata prin elaborarea sau, mai precis, reevaluarea studiilor de altimetrie ale orasului, astazi poate caduce, supuse dezbaterii publice, analizate de specialisti si, in final, aprobate de administratie, astfel incat, pe de o parte, reactia opiniei publice sa se manifeste in cunostinta de cauza, pe de alta parte, statutul constructiilor inalte sa nu fie a priori compromis. Iata de ce nu m-as aventura intr-o apreciere subiectiva a locatiilor posibile pentru acesti zgarie-nori, cu atat mai mult cu cat o metropola de talia Bucurestiului nu se edifica nicidecum la comanda arhitectului-sef, ci e rezultatul unui proces mult mai complex de analiza si decizie, care, in final, poate garanta dezvoltarea sa durabila.