Razboiul in sistemul camerelor de comert din Romania a reinceput in forta, de data aceasta cu implicarea Guvernului. Miza este patrimoniul Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, evaluat la 50 milioane RON. Potrivit unei decizii luate de Palatul Victoria, acest patrimoniu va putea fi usor contestat, dupa venirea la conducerea sistemului cameral a lui Mihail Vlasov, miscare care este pregatita printr-o lege a Parlamentului.

Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) acuza Guvernul ca a adoptat „pe blat“ o hotarare care pune in pericol patrimoniul Camerei, in mod ilegal si fara o consultare prealabila.

Astfel, in sedinta de miercuri, Guvernul a abrogat articolul 2 din HG 709 din 12 iulie 2005 privind recunoasterea infiintarii CCIB, cu referire la sediu, statut, conducere si patrimoniu.

Articolul abrogat prevedea ca statutul, organele de conducere si patrimoniul initial ale CCIB sunt cele stabilite de Adunarea generala a comerciantilor din 15 aprilie 2005. Abrogarea acestui articol s-a facut la solicitarea si pe baza unei note de fundamentare semnate de Ovidiu Silaghi, ministr ul pentru IMM, comert, turism si profesii liberale. Intr-un comunicat de presa, CCIB acuza ca nu a fost consultata, asa cum cere Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.

Mai mult, CCIB acuza ca proiectul de hotarare nu a figurat pe ordinea de zi a sedintei Guvernului, iar hotararea nu a fost publicata pe site-ul executivului. „Aceasta practica ilegala ridica doua intrebari legitime: Cine este in spatele ministrului Silaghi, avand suficienta putere pentru a impune astfel de actiuni? Ce alta Camera de Comert teritoriala urmeaza sa cada prada acelorasi practici, in cazul in care va deranja pe cineva?“, se arata in comunicat.

'Un HG prost>>
Contactat de „Gardianul“, Ovidiu Silaghi a afirmat ca nu a facut decat sa modifice o anomalie din 2005. „A fost un HG prost“, a declarat Silaghi, cu referire la decizia luata de Guvernul Tariceanu I, contrasemnata de Iuliu Winkler si de un secretar de stat din Ministerul Economiei, condus atunci de Codrut Seres.

„Este anormal ca un ONG sa-si hotarasca patrimoniul prin hotarare de guvern.