Un inalt ierarh ortodox a primit ieri verdict de politie politica, iar o scurgere de informatii din CNSAS i-a indicat pe alti sapte drept colaboratori ai Securitatii, cu tot cu numele de cod.

La doar o zi dupa alegerea IPS Daniel in scaunul de Patriarh al Romaniei, Biserica Ortodoxa este lovita de un nou scandal. Ieri, episcopul de Alba, Andrei Andreicut, a primit verdict de politie politica din partea Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). Potrivit lui Mircea Dinescu, membru al Colegiului, cazul lui Andrei Andreicut a fost singurul discutat si votat in sedinta de joi.

Bomba avea sa explodeze citeva ore mai tirziu, cind o sursa din CNSAS a furnizat agentiei MEDIAFAX o lista cu alti opt inalti ierarhi ai BOR care ar fi colaborat fie cu Securitatea, fie cu Directia de Informatii Externe (DIE), adica cu securitatea externa. Pe lista se afla IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, episcopul Casian Craciun al Dunarii de Jos, Calinic Argatu, episcopul de Arges, episcopul vicar al Sibiului, Visarion Rasinareanul, episcopul de Husi, Ioachim Mares, episcopul de Arad, Timotei Seviciu, si Epifanie Norocel, episcopul Buzaului si Vrancei.

Potrivit sursei citate de MEDIAFAX, IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, a avut legaturi atit cu Securitatea, cit si cu Directia de Informatii Externe (DIE), el fiind cunoscut de ambele structuri cu numele conspirative „Sidorovici", respectiv „Petru". Informatiile legate de IPS Pimen apar atit in dosarele celor despre care dadea date, cit si in diverse note ale ofiterilor de Securitate sau ai DIE catre sefii lor. „Exista informatii grele despre IPS Pimen, despre misiunile din tara si din strainatate la care participa", au declarat sursele agentiei.

Un alt ierarh de pe lista ar fi episcopul Casian Craciun al Dunarii de Jos, care, potrivit acelorasi surse, a participat si el la misiuni in strainatate in sprijinul DIE. Acesta ar fi avut de-a lungul timpului trei nume conspirative: „Crin", „Casius" si „Casio". Si episcopul de Arges, Calinic Argatu, ar fi semnat un angajament si a dat note informative Securitatii. In plus, potrivit acelorasi surse, in cazul sau exista si marturii ale unor ofiteri care le scriu superiorilor despre buna colaborare pe care o aveau cu actualul episcop, al carui nume conspirativ era „Zamfir".

Potrivit MEDIAFAX, episcopul-vicar al Sibiului, Visarion Rasinareanul, ar fi fost racolat de DIE ca „persoana de sprijin", numele sau conspirativ fiind „Bobi". In dosarele ajunse la CNSAS mai apar, potrivit acelorasi surse, numele episcopului de Husi, Ioachim Mares, al carui nume conspirativ era „Matei Gheorghe", cel al episcopului de Arad, Timotei Seviciu, cunoscut drept „Radu Viorel" - despre care exista si date privind participarea la misiuni informative in strainatate -, sau cel al lui Epifanie Norocel, episcopul Buzaului si Vrancei, care a fost si el „persoana de sprijin".

Cifra a fost confirmata public de Dinescu, care a vorbit ieri de „alti opt ierarhi cu probleme mari in dosar, ierarhi importanti, in legatura cu care urmeaza sa ne pronuntam, insa s-a decis sa aminam luarea unor verdicte si sa ii mai invitam o data la audiere". Pe linga cei sapte, Dinescu facea trimitere probabil si la mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, contracandidatul de miercuri al IPS Daniel la scaunul patriarhal. De altfel, potrivit lui Dinescu, pentru elucidarea situatiei lui Anania va fi infiintata o comisie mixta cu SIE, care „sa ne ajute sa deslusim cum stau de fapt lucrurile in cazul sau", deoarece la CNSAS se afla doar „resturi de dosare". (Dan Duca)

IPS Pimen, alias Sidorovici, alias PetruArhiepiscop al Sucevei si Radautilor din 1991. In 1977 a slujit in cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din America si Canada, iar intre 1978 si 1979, la reprezentanta Patriarhiei Romane din Ierusalim. A fost staretul Manastirii Putna, intre 1957 si 1961. S-a nascut pe 25 august 1929, la Greabanu, Buzau.PS Casian, alias Crin, alias Casius, alias CasioEpiscop al Dunarii de Jos din 1994. Si-a luat doctoratul in teologie la Strasbourg, Franta, in 1984. Apoi a predat un an la Seminarul Teologic Buzau, iar intre 1985 si 1988 a fost asistent la Facultatea de Teologie Sibiu. S-a nascut pe 18 martie 1955, in localitatea Lopatari, Buzau.PS Calinic, alias Zamfir Episcop al Argesului si Muscelului din 1990. Licentiat in Teologie la Sibiu in 1968. Intre 1977 si 1981, a fost staretul Manastirii Sinaia, iar intre 1981 si 1985, staretul Manastirii Cernica. S-a nascut pe 6 iunie 1944, in localitatea Cracaul Negru, Neamt.

PS Visarion Rasinareanul, alias BobiEpiscop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului din 1997. Licentiat in Teologie-Sibiu in 1986. Pe 5 mai 1989 a fost tuns in monahism la Manastirea Brancoveanu de la Simbata de Sus, iar in luna august a aceluiasi an a fost hirotonit ierodiacon. S-a nascut pe 19 octombrie 1959, la Talmaciu, Sibiu.PS Ioachim, alias Matei GheorgheEpiscop al Husilor din 1996. Licentiat in teologie la Cluj-Napoca in 1950. Intre 1962 si 1972, a fost presedintele Consistoriului Eparhial Roman, iar intre 1972 si 1978, vicar administrativ la Episcopia Romanului. S-a nascut pe 12 martie 1927, in localitatea Magiresti, Bacau.PS Timotei, alias Radu Viorel Episcop al Aradului, Ienopolei si Halmagiului din 1984. A studiat teologia in Franta si Elvetia, intre 1967 si 1968, iar in perioada 1971-1972 s-a intors la studii in Freiburg, Elvetia. In 1972, isi ia doctoratul in teologie la Bucuresti. S-a nascut pe 4 iunie 1936, la Timisoara.

PS Epifanie, persoana de sprijinEpiscop al Buzaului din 1982. Licentiat in teologie la Academia Teologica Sofia in 1961. A studiat teologie la Bucuresti si la Moscova. Intre 1965 si 1971, a fost profesor si director la Seminarul Teologic Manastirea Neamt, iar intre 1971 si 1975, staretul Manastirii Neamt. S-a nascut pe 14 decembrie 1932, la Malini, Suceava. IPS Andrei, alias IonicaArhiepiscop al Alba Iuliei din 1998. In 1972 si-a luat licenta la Facultatea de Constructii Cai Ferate Bucuresti, iar in 1978, licenta in teologie la Sibiu. A fost inginer la Intreprinderea de Constructii de Cai Ferate din Cluj, intre 1972 si 1976, si preot necasatorit in parohiile Turda si Alba Iulia. S-a nascut pe 24 ianuarie 1949, in localitatea Oarta de Sus, Maramures.

IPS Andrei contesta, ceilalti tac Arhiepiscopul Albei declara ca va contesta verdictul CNSAS, in timp ce Patriarhia tace.

Arhiepiscopul de Alba-Iulia a declarat joi ca va contesta decizia CNSAS de politie politica, considerindu-se o victima a Securitatii. El sustine ca pina in 1989 a fost urmarit continuu de Securitate, „haituit" si i-au fost puse microfoane in casa. „Cred ca este o mare nedreptate ca s-a dat acest verdict. Nu am facut rau nimanui si nu am dat declaratii impotriva nimanui", a afirmat IPS Andrei Andreicut. El a recunoscut ca, in 1983, „la o confruntare dura cu Securitatea", a acceptat sa semneze un angajament, insa a tinut sa precizeze ca nu a onorat „hirtia semnata".

In ciuda eforturilor facute de Cotidianul, purtatorul de cuvint al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica, nu a putut fi contactat. Aceeasi situatie si in cazul majoritatii inaltilor ierarhi aflati pe lista oferita MEDIAFAX. Episcopul vicar al Sibiului, Visarion Rasinareanul, s-a mirat: „Ce este DIE, cine sint astia? Eu nu am fost in strainatate inainte de 1989. Sint consternat. Voi cere lamuriri la CNSAS".

Purtatorul de cuvint al Episcopiei Buzaului si Vrancei, preotul Costica Panaiete, a declarat joi ca exista o instiintare de la CNSAS conform careia episcopul Epifanie Norocel nu a colaborat cu securitatea.

La auzul listei, IPS Laurentiu, mitropolitul Ardealului, a avut o singura replica: „Doamne fereste!". (Dan Duca)

Sutaniada, testul de dependenta politica a CNSAS Modul in care decurge deconspirarea relatiei cu Securitatea a inaltilor prelati ilustreaza perfect luptele de culise dintre cele doua tabere din CNSAS.

Ladislau Csendes si Cazimir Ionescu (primii din dreapta):pro si contra deconspirarii preotilor Cele doua tabere antagonice din Colegiul CNSAS au ajuns la cutite in ultima luna din cauza dosarelor ierarhilor ortodocsi. In plus, dependenta politica a membrilor Colegiului fata de partidele care i-au nominalizat s-a manifestat acum fatis la unii dintre ei. Povestea „dosariadei preotilor" a inceput la sfirsitul verii lui 2006, cind, dupa citeva luni de „dosariada generala", cu politicieni in prim-plan, problema studierii dosarelor slujitorilor lui Hristos a fost adusa in discutie, pe de o parte, de presedintele Traian Basescu, pe de alta parte, de ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu. „Maruntisul" care a ajuns la presa, respectiv informatia ca preotul paroh de la Stavropoleos, Iustin Marchis, ar fi dat note de serviciu despre turistii straini pe cind era calugar la Cozia, a decredibilizat demersul si l-a aruncat din nou intr-un con de umbra. Solicitarea oficiala depusa de o ONG lipsita de notorietate, Forumul Civic Romanesc, a ramas insa inregistrata la CNSAS si, prin aceasta, numele majoritatii membrilor Sfintului Sinod al BOR au intrat totusi in vizorul investigatorilor din institutie.

O data cu moartea Patriarhului Teoctist s-a sters din nou praful de pe unele documente din arhiva, insa problema se acutizase intre timp, din cauza luptei pentru succesiune de la virful BOR. Prima informatie a fost lansata de Mircea Dinescu, care a spus ca fostul mitropolit al Ardealului, IPS Antonie Plamadeala, ar fi profitat de o ocazie pentru a-i cere lui Ceausescu sa-l avanseze la gradul de general. Dinescu a sustinut ca informatia nu o are dintr-un document aflat la CNSAS, insa dezvaluirea ei a deschis cutia Pandorei si a adus in pragul razboiului Colegiul din care face parte. Organizatia neguvernamentala obscura si-a reiterat cererea de anul trecut, o alta ONG a cerut verificarea si a membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, iar, pe acest fundal, taberele din CNSAS au inceput sa faca diverse jocuri, in functie de interese.

Astfel, incitati de declaratiile lui Dinescu, s-a cristalizat un puternic curent impotriva deconspirarii ierarhilor. In acesta s-au inscris in primul rind cei trei reprezentanti ai PSD in Colegiu, Florian Chiritescu, Laurentiu Tanase si Cazimir Ionescu, care au vorbit in aceasta perioada in consonanta cu liderii partidului care i-a nominalizat pentru CNSAS, catalogind deconspirarea preotilor ca pe o imixtiune nepermisa in viata Bisericii si propunind chiar o lege prin care dosarele preotilor sa fie scoase din arhiva si de sub jurisdictia CNSAS. Determinarea de a impiedica deconspirarea ierarhilor a fost dublata in cazul lui Laurentiu Tanase si de o solidaritate de breasla cu cei vizati, el fiind fost secretar de stat si absolvent de Teologie, cu studii si la Institutul Ecumenic din Bossey, unde actualul Patriarh a fost profesor inainte de 1989. Din aceeasi tabara din Colegiu mai fac parte Corneliu Turianu, unul dintre reprezentantii PD, si secretarul Constantin Buchet, PRM.

Conflictele dintre cele doua tabere din Colegiu au ajuns la apogeu la penultima sedinta in care a fost cvorum, tot in urma cu doua saptamini, in care a existat o altercatie verbala dura intre Cazimir Ionescu si presedintele Colegiului, Ladislau Csendes, primul dintre ei amenintindu-l pe al doilea ca ii da „un cap in gura". „Domnul Csendes a venit pina linga scaunul meu, in timpul dezbaterilor, si a incercat sa ma mingiie pe cap si sa-mi spuna ceva. I-am spus domnului Csendes sa-mi spuna ce are de spus fara sa ma atinga, altminteri s-ar putea trezi cu capul in gura", a recunoscut ieri Cazimir Ionescu, negind insa ca incidentul ar fi avut legatura cu dorinta sa de a fi deconspirati ierarhii. El a precizat totusi ca, in respectiva sedinta, a cerut imperativ ca dosarele preotilor sa nu fie inca deschise, pentru a nu da ocazia unor noi dezvaluiri „pe surse" din respectivele documente. „Am considerat ca e mai bine sa nu stie nimeni nimic din dosare pina dupa alegerea Patriarhului", a mai spus Cazimir Ionescu. Dupa aceasta sedinta, martea trecuta, cind ar fi trebuit sa se dea verdicte, opozantii deconspirarii au absentat de la sedinta.

La o zi dupa alegerea Patriarhului, informatiile nu au mai putut fi insa tinute in friu. Cel mai probabil, unul dintre cei nemultumiti ca deconspirarea nu s-a produs inaintea alegerilor de la Patriarhie a oferit lista numelor conspirative cu care optdintre ierarhi se regasesc in dosarele de la SRI si SIE. (Mirela Corlatan)