Zilele acestea a fost dat publicitatii un top al primilor 10 consumatori de lux din Romania. In el figureaza oameni de afaceri cunoscuti: Gabriel Popoviciu, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Printul Sturdza, familia Paunescu etc, artisti de renume international - Angela Gheorghiu si o vedeta de televiziune - Mihaela Radulescu.


Modul de realizare a acestui top, potrivit firmei de consultanta care a avut aceasta initiativa, a fost, la prima vedere, cat se poate de simplu: cine a facut cele mai importante achizitii de masini de lux, avioane, yahturi, vile - cu banii jos, servicii de intretinere si frumusete, vacante, bijuterii, ceasuri, imbracaminte de lux, chiar unicat, in cele mai multe cazuri.
Sincer, imi exprim indoiala asupra veridicitatii acestui top. Sunt absolut convinsa ca a fost realizat in stil romanesc, dupa ureche, care despre ce a mai auzit, criterii subiective, informatii pe jumatate. Se spune ca agentia care a realizat topul a tinut legatura, aproape un an, cu toate companiile care detin produse de lux, societatile in cauza raportand nivelul achizitiilor.


Sincer, ma indoiesc ca asa stau lucrurile. Imi este foarte greu sa cred ca, dupa ce un om de afaceri discret isi cumpara un yaht, firma care l-a vandut raporteaza unei agentii de consultanta, pentru ca aceasta sa-si intocmeasca un top. In afara de cazurile in care oamenii de afaceri insisi nu doresc sa apara in presa, laudandu-se ca si-au mai "tras" un avion la scara ori un Maybach. De obicei, in lumea cu adevarat buna a business-ului, discretia este pe primul loc, iar relatia client-vanzator nu rezista in timp, decat pe baza unui cod de comportament nescris, nesemnat, dar stiut de cei care fac parte din clubul celor care isi permit o viata de lux, dar care nu vor sa-i sfideze pe cei care au mai putine resurse si, in definitiv, mai putine sanse.


Cazuri de oameni de afaceri care isi expun public averea sunt rare si ele sunt sanctionate de societate ca atare. Una este sa te bucuri de o viata de lux, pentru tine si familia ta, si alta este sa fii ostentativ si sa-ti dezvolti un adevarat cult al personalitatii, avand ca principal ingredient achizitionarea de lucruri pe care si le permit doar o suta de oameni din tara ta.


Regula tacerii de aur este pastrata cu sfintenie in strainatate. Stiti care este raspunsul la intrebarea: ce inseamna sa fii cu adevarat elegant la Londra? Sa poti strabate orasul, de la periferie pana in centru, pe jos, si sa nu atragi atentia.

Excentricul nu a facut niciodata casa buna cu adevaratele averi, mostenite ori muncite. De obicei, cei care vor sa iasa in evidenta o fac pentru ca nu au, oricum, altceva ce arata, nu au alte merite personale si profesionale.


De aici si imaginea noastra de balcanici si usor inapoiati, ca romani. La noi se dau 200 de euro sa apara in presa un articol cu noua masina cumparata de un om de afaceri pentru amanta. La ei, adica la cei civilizati, se dau 2.000 de euro pentru a nu aparea, in veci, o astfel de stire.


Totul este chestiune de apartenenta: apartii sau nu lumii cu-adevarat bogate, dar discrete. Ori apartii parvenitilor care fac mult tapaj pe marginea situatiei lor. De aceea revin si spun ca nu cred in acest top, in seriozitatea realizarii lui, in profesionalismul sau. Din pacate, la noi si luxul e masluit.