Cei doi autori au viziuni diferite asupra evolutiei civilizatiei moderne.

Cei doi au polemizat pe tema diferentelor de
mentalitate dintre SUA si UE Ana Blandiana, Emil Hurezeanu, Dan Dediu, Horia-Roman Patapievici si Ion Caramitru au participat marti la spectacolul multimedia „IN MEMORIAM 11.09.2001", in cadul Festivalului „George Enescu", contrapunctat de discutii moderate de Ioan Holender. Intre momentele artistice in care publicul i-a putut vedea pe Valeria Seciu, Alexandru Tomescu, Razvan Suma, Horia Mihail si Laura Tatulescu, invitatii, moderati de Ioan Holender, au vorbit despre felul in care au resimtit personal, in „opera" lor sau in mentalitate, impactul tragicului eveniment de acum sase ani. Daca Ion Caramitru si compozitorul Dan Dediu au marturisit ca nu erau pregatiti sa empatizeze cu rudele victimelor de peste Ocean, lui Emil Hurezeanu i s-a parut „pretentia ca evenimentul de la 11 septembrie ar putea sa influenteze creatia artistica a cuiva - deplasata si excentrica". Editorialistul a povestit apoi o discutie pe care a purtat-o cu citiva ani in urma cu o jurnalista din SUA. Aceasta, „o tinara de o frumusete iesita din comun, cu ten de alabastru", l-a intrebat cum resimt romanii impactul acelui act de terorism, insa raspunsul a venit cu greutate, pentru ca Emil Hurezeanu era fascinat de farmecul blondei cu ochi albastri. In cele din urma, editorialistul a marturisit ca evenimentul nu l-a afectat in nici un fel, intrucit nu se poate pune in situatia celor loviti de tragedie. Pentru ca din spatele jurnalistei il priveau critic ochii sotului ei, unul dintre teoreticienii de marca ai neoconservatorismului de peste Ocean, Emil Hurezeanu a constatat ca, de fapt, diferenta de perspectiva provenea din discrepanta dintre mentalitatea europeana si cea americana.

Daca europeanul a devenit astazi un „venusian", adica un om care se raporteaza „estetic" la realitate, isi amina in permanenta reactiile si este lipsit de pragmatism, americanul a devenit un „martian", prototipul omului care este dispus sa faca orice ca sa rezolve o problema, inclusiv sa recurga la violenta armata. De aceea, cultura si civilizatia europene au trecut intr-un con de umbra, lasind loc ascensiunii rivalului american. Horia-Roman Patapievici a polemizat cu Emil Hurezeanu, afirmind ca, de fapt, viziunea editorialistului este exemplara pentru un fel de criza a constiintei europene. Teroristii care au doborit Turnurile Gemene au incercat, crede Patapievici, sa distruga simbolurile dezvoltarii europene, deopotriva „martiana si venusiana". Traditia acesteia a „anexat cultura greceasca, religia crestina si a raspindit emblemele civilizatiei peste tot in lume".

Datorita instinctului de „martian" al europeanului s-au putut dezvolta Statele Unite si tocmai aceasta lunga traditie au vrut sa o distruga islamicii. Felul in care a fost perceput evenimentul de europeni releva „contrastul dintre credinta islamica, deosebit de puternica, si credinta crestina, molesita, plus criza de identitate europeana". Daca Emil Hurezeanu, continuind „rationamentul briliant al lui Patapievici", ajunge la concluzia ca progresul este „imposibil", autorul „Omului recent" marturiseste ca, in pofida „universalitatii prostiei si a barbariei", europeanul trebuie sa isi reconsidere traditia si sa cultive acele „oaze de frumusete pe care numai omul inteligent le poate crea".

Un interviu cu Graham Greene, aparut pe 11 septembrie 1971, cititi pe www.cotidianul.ro/select