Ministerul Muncii si Ministerul de Interne au reusit sa blocheze activitatea Arhivelor Nationale, care in loc sa se ocupe de arhiva PCR si alte fonduri importante trebuie sa verifice statele de plata ale cetatenilor. Conform Legii 474/2006, Ministerul Muncii va preda catre Arhive toate documentele, care fac dovada contributiei la asigurarile sociale ale oamenilor. Daca in acest moment peste 50% din personalul Arhivelor Nationale se ocupa de solutionarea petitiilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, activitatea va fi blocata dupa ce si Ministerul Muncii va preda documentele sale. Arhiva PCR ar reprezenta un pilon important pentru studierea trecutului mai multor oameni politici, iar in eventualitatea adoptarii legii lustratiei ea ar deveni vitala pentru aplicarea acesteia.
Surse din cadrul Arhivelor Nationale ne-au declarat ca Arhiva PCR ar putea fi pusa la dispozitia cercetatorilor in doi ani, daca 40 de angajati s-ar ocupa exclusiv de prelucrarea acesteia. Institutia nu dispune insa de oameni care sa se ocupe de documentele fostului PCR. Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu-Tariceanu declarau in urma cu doar doua luni ca doresc desecretizarea Arhivei PCR, dar nu aflasera ca aceasta nu este secreta, ci doar neprelucrata. Mai mult, prelucrarea ei este blocata, din cauza unei legi care sa stipuleze clar caracterul documentelor depozitate de Arhivele Nationale.
Promisiuni de la Minister
Arhivele Nationale sunt, conform Legii, subordonate Ministerului de Interne, dar acesta a oferit, deocamdata doar promisiuni pentru marirea numarului personalului si a spatiilor de depozitare. Tot Ministerul de Interne a fost acela care a fost de acord cu preluarea documentelor de la Ministerul Muncii, fara sa realizeze cum, prin aceasta decizie, va bloca activitatea Arhivelor Nationale. Nici fostul director al Arhivelor Nationale nu a protestat public fata de aceasta hotarare. Practic, Arhivele Nationale subordonate Internelor vor lucra pentru Ministerul Muncii. Situatia devine paradoxala pentru ca in loc sa fie subordonate Ministerului Culturii, Arhivele Nationale isi pastreaza statutul din 1951 si sunt subordonate Internelor.
Situatie confuza
In acest moment, daca un cetatean, care a lucrat la o intreprinde lichidata dupa 1990 doreste sa isi recalculeze vechimea in munca se adreseaza Casei de Pensii, care il indruma spre Arhivele Nationale. Acestea, la randul lor, explica ca nu au primit aceste dosare pentru ca nu au spatiul necesar depozitarii lor. "Pe fluxul administrativ al solutionarii programului guvernamental si al unei probleme cetatenesti, a mai fost interpusa o veriga, aflata oricum aproape in blocaj al activitatii", ne-a declarat directorul Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu. El ne-a precizat ca mai mult de jumatate din personalul aflat la dispozitie se ocupa de restabilirea dreptului de proprietate pentru cetatenii care depun solicitari sau cu drepturile banesti ale persoanelor care au efectuat stagiul millitar la Canal sau alte constructii din perioada comunista.
Guvernul promite acces liber la arhiva PCR si UTC
Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a anuntat ieri ca o noua Lege a Arhivelor se va afla pe masa de lucru a Guvernului saptamana viitoare si daca va fi adoptata va oferi acces liber la Arhiva PCR si UTC. Ministrul a precizat ca legea este deosebit de importanta pentru aplicarea unei viitoare legi a lustratiei, care ii va scoate din viata politica pe fostii activisti de partid. Ceea ce nu stie ministrul este ca Arhiva PCR este in acest moment blocata din motive birocratice, iar legea nu poate rezolva problemele existente.
Punctul cheie al noului proiect de lege elaborat de Ministerul Culturii si Cultelor in colaborare cu Ministerul de Interne il reprezinta accesul liber al oricarei persoane la documentele aflate in arhiva. Daca pana acum, anexa 6 din legea 16/1996 privind functionarea Arhivelor Nationale prevedea o serie de exceptii prin care anumite dosare puteau fi secretizate, in noua lege numarul acestora a fost redus considerabil. Exceptiile vor viza in special doar aria de intimitate a persoanei, fiind eliminate spre exemplu actele judiciare. "Se vor pune la dispozitie dosarul, mai putin acele aspecte care tin de viata intima" a precizat ministrul Iorgulescu. Prin noua Lege a Arhivelor Nationale se doreste si o descentralizare a activitatii acestei institutii, arhivele judetene si cele ale Municipiului Bucuresti urmand sa intre in subordinea Consiliilor Judetene. Proiectul de lege a fost realizat de un grup de lucru format din Virgil Nitulescu, Marius Diaconescu, Andrei Pippidi, Bogdan Murgescu, Marius Oprea, Alexandru Jipa Teodoros si a avut consiliere din partea Ministerului Justitiei.
"Daca nu vom avea desecretizarea arhivelor nationale, nu vom avea nici Legea lustratiei. Daca in privinta fostilor securisti, avem CNSAS, in privinta fostilor activisti de partid nu avem nimic. Sunt acestia mai putini vinovati decat securistii, bratul armat al PCR?" a declarat Adrian Iorgulescu, citat de Rompres. In opinia ministrului, Arhiva PCR ramane un pilon important pentru legea lustratiei, deoarece sunt multi fosti activisti de partid care nu ar mai trebui sa ocupe functii in stat. "Cred ca sunt oameni care ar trebui sa-si ia un ragaz de meditatie, de liniste, si sa mai descotoroseasca mediul politic romanesc de prezenta lor. Poate mai vin si oameni mai tineri cu alte mentalitati si cu un trecut curat", a spus ministrul Iorgulescu. Arhiva PCR este in acest moment neprelucrata, iar pentru ca ea sa fie pusa in intregime la dispozitia cercetatorilor trebuie suplimentat numarul personalului de la Arhivele Nationale. Saptamana viitoare o comisie prezidata de directorul Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu, va discuta detaliile tehnice pentru ca activitatea institutiei pe care o conduce sa devina una eficienta. Ele sunt legate in primul rand de lipsa de personal cu care se confrunta Arhivele Nationale, subfinantarea si lipsa spatiilor pentru o functionare corespunzatoare.
Informatizarea e vitala
Directorul Arhivelor Nationale ne-a precizat ca "toate aceste decizii nu au facut altceva decat sa ne ignore misiunea specifica, aceea de administrare a Fondului Arhivistic National, adica a documentelor cu valoare istorica ale Romaniei". Dorin Dobrincu ne-a declarat ca isi exprima speranta ca "cei care pot decide politic, vor intelege rolul fundamental al Arhivelor Nationale si ca se va trece de la nivelul strict declarativ, la fapte care sa intareasca capacitatea noastra institutionala". El a explicat ca informatizarea devine vitala pentru buna functionare a institutiei, dar ca pentru realizarea ei fondurile trebuie marite.
Interzisa 17 ani
Ion Iliescu si Theodor Stolojan sunt doar doua nume dintr-o serie lunga care se vor regasi cu siguranta in documentele Arhivei PCR. Directorul Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu, declara recent ca este posibil ca dosarul lui Ion Iliescu sa nu existe sau sa fi fost periat. Importanta Arhivei PCR pentru legea lustratiei este evidentiata de toti cei care doresc sa afle adevarul despre perioada comunista. Blocajul existent la nivelul institutiei si lipsa de transparenta au reprezentat o caracteristica specifica timp de 17 ani. Directorii Arhivelor s-au prevalat de anumite prevederi ale legii de functionare si au interzis accesul la Arhiva fostului partid comunist. Cercetatorii din Comisia Tismaneanu au fost primii care au spart barierele si au studiat, in 2006, documentele ce se regasesc in Arhiva PCR. In momentul de fata, se lucreaza la prelucrarea Arhivei si punerea ei in totalitate spre dispozitia celor interesati. (C.A.)