Statul si politicienii nu prea mai au nimic de oferit unei institutii nu doar inteligente, ci si extrem de bogate. O data cu alegerea noului Patriarh, puterea BOR are sanse sa creasca si mai mult.

Cinísa fie, cinísa fie? La ora la care scriu aceste rinduri se stiu doar cei trei candidati, Daniel avind, daca ne luam doar dupa votul din Sfintul Sinod (27 din 49), cele mai mari sanse. La cota pariurilor care, marti seara, pe un site de profil ii plasau pe Daniel si Anania umar la umar (1,80 si 1,85) in detrimentul oricarei alte variante, acesta din urma pare sa fi pierdut deja masiv. Cu doar 9 voturi in primul tur (o treime din cele obtinute de Daniel), mitropolitul Clujului a trecut rapid in zona dezamagirilor, si toata lumea s-a repezit spre surpriza zilei, Ioan Selejan, episcopul de Covasna si Harghita. Scenariul unu: candidatura lui Selejan a fost pusa la cale de adversarii lui Daniel pentru a Ąfura din voturile acestuia". Agreat la o adica de o parte dintre electorii ambelor tabere, Selejan ar putea, in cazul in care acestea risca sa divizeze Biserica, sa fie exact compromisul salvator. Scenariul doi: e mina lui Basescu. Asa se explica vizita recenta, de vreo saptamina, a presedintelui Romaniei in cele doua judete pastorite de Ioan Selejan: un aranjament de ultima ora in stil cotrocenist. Dar nici ceilalti doi n-au scapat de suspiciunea de a fi actori ai unui joc pur politic. Daniel a fost cind de-al PSD, cind de-al PNL, in timp ce Anania a fost plasat de cei mai multi in zona PD-Basescu. Aceasta grila politica de decriptare a competitiei pentru sefia BOR pare sa se fi dovedit pina la urma usor naiva. Nu inseamna ca am nega implicarea politicului in aceste alegeri, ci doar ca aceasta implicare n-a avut nici pe departe efectul scontat. Nici nu m-ar mira, stiindu-i deja pe politicienii romani gata oricind sa se dea in spectacol, dar rareori eficienti in a influenta cu adevarat mersul lucrurilor. Dar tine si de tentatia noastra, cumva decompensatoare, de a le atribui acestora, chiar daca mai ales malefic, un rol mereu hotaritor in aproape orice ni se intimpla. Cred ca, de fapt, oricine ar iesi Patriarh, desi inclin sa afirm ca in cazul lui Daniel, cu atit mai putin, politicul nu are si nici nu va avea prea multe de spus. Cei din interiorul BOR stiu probabil mai bine ce spun, pentru ca in ciuda unei traditii specifice ortodoxiei, aceea de a fi mereu intr-o anumita Ąsimfonie" cu puterea laica, dupa 1989 lucurile s-au schimbat radical. Nu cred ca risc daca afirm ca la ora actuala Biserica Ortodoxa Romana e mai independenta de puterea politica chiar decit multi dintre ierarhii ei si-ar fi dorit. Ca statul roman, un stat slab din aproape toate punctele de vedere, seamana, in raporturile sale cu Biserica, mai degraba cu un milog. Un biet cersetor de voturi, din patru in patru ani. Statul si politicienii nu prea mai au nimic de oferit unei institutii nu doar inteligente, gratie unui indelung exercitiu in gestiunea propriilor norme, ci si extrem de bogate. O data cu alegerea noului Patriarh, puterea BOR are sanse sa creasca si mai mult. Iar daca acesta va fi Daniel, ma tem ca pina si Traian Basescu va avea de cine sa se teama.