Cosmarul soferilor care circula pe DN1 nu se va sfarsi in toamna, odata cu finalizarea lucrarilor la pasajele supraterane, ci in 2009, cel mai devreme. Motivul este constructia unui pasaj subteran, la intersectia dintre bulevardele Ion Ionescu de la
Cosmarul soferilor care circula pe DN1 nu se va sfarsi in toamna, odata cu finalizarea lucrarilor la pasajele supraterane, ci in 2009, cel mai devreme. Motivul este constructia unui pasaj subteran, la intersectia dintre bulevardele Ion Ionescu de la Brad, Aerogarii si soseaua Bucuresti-Ploiesti, menit sa fluidizeze traficul in zona. In luna mai, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, afirma ca lucrarile la pasajul subteran de la iesirea din Bucuresti vor incepe la 1 septembrie a.c. Oficiali din Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) il contrazic insa pe ministru, spunand ca proiectul este inca in curs de negociere.

Pasajul subteran, in lungime de 1,2 km, cu tot cu rampe, va fi construit pe axul soselei Bucuresti - Ploiesti. Pasajul va avea patru benzi, cate doua pe fiecare sens de mers. „Lucrarile la pasajul subteran vor incepe in primavara si vor dura aproximativ 12 luni. Tunelul de la intersectia DN 1 cu bulevardul Aerogarii si strada Ion Ionescu de la Brad va avea o lungime de aproximativ 72 de metri. Pasajul subteran Baneasa va decongestiona intersectia DN 1 cu bulevardul Aerogarii si strad a Ion Ionescu de la Brad. Odata pasajul construit, masinile care stau acum chiar si o jumatate de ora la semafor vor trece prin pasaj“, ne-au explicat oficialii CNADNR. Sefii administratiei drumurilor spun ca lucrarile la pasajul subteran nu vor bloca traficul pe DN 1. „Pe soseaua Bucuresti-Ploiesti, intre Fantana Miorita si Aeroportul Baneasa se va circula doar pe o banda, pe fiecare sens“, au spus sursele citate. Acestea au precizat ca lucrarile la pasaj vor cista circa 13 milioane de euro, cu tot cu exproprieri.

Proiectul de la Baneasa prevede realizarea unor benzi de circulatie la nivelul superior pasajului si a unei intersectii giratorii, constructia unei zone centrale inelare cu raza de 16 metri si o parte carosabila cu latimea de 14 metri. Planul vizeaza realizarea pe suprafata insulei centrale a unei amenajari peisagistice, instalarea de indicatoare rutiere de presemnalizare a directiilor de mers pentru perceperea pasajului inferior si a intersectiei giratorii.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.