Cladiri de patrimoniu cultural national din Blaj stau sa cada sub privirile neputincioase ale Primariei, Mitropoliei Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica si Ministerului Culturii si Cultelor. De 15 ani, nu exista decat discursuri sforaitoare despre trecutul plin de maretie al Blajului, cu ale sale "fantani ale darurilor", si proiecte faraonice pe hartie care salveaza doar in fictiune gloria capitalei greco-catolicismului din Romania.
Pentru centrul istoric al Blajului nu exista intocmit un Plan Urbanistic Zonal si nici evaluari la zi privind starea de conservare a unor cladiri istorice, unele inca neavizate de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Primarul liberal al Blajului crede ca s-au facut destul de multe pentru salvarea centrului istoric, in timp ce viceprimarul democrat afirma cu tarie ca nu s-a facut nimic. Intre Primarie si Mitropolie se duce un razboi surd privind proprietatea pe cladirile istorice in urma caruia nimeni nu face mai nimic. Peste toate acestea, ZIUA a descoperit un neverosimil genocid cultural intr-o cladire de patrimoniu national la inceput de mileniu III. Peste 25.000 de carti vechi si unice din Biblioteca documentara "Timotei Cipariu" sunt distruse pe zi ce trece de conditiile criminale pe care le ofera o cladire ce sta si ea sa cada, unde geamurile sunt sparte, praful e de cinci degete, iar pasarile isi fac cuib printre postincunabule. Aceste conditii au dus la distrugerea uneia dintre cele doua tablite cerate romane cumparate de eruditul filolog Timotei Cipariu. Ar trebui ca oficialilor blajeni sa li se interzica sa se mai laude cu legenda care spune ca Mihai Eminescu a exclamat vazand Blajul: "Te salut din inima, Roma mica. Iti multumesc, Dumnezeule, ca m-ai ajutat s-o pot vedea!". Mica Roma, si cu carti unice in pericol, si cu cladiri istorice gata sa se pravaleasca, e acum la pamant.
Temperaturi criminale pentru carti de la 1600
La Biblioteca documentara "Timotei Cipariu", care are peste 25.000 de unitati bibliografice (carti si colectii speciale, periodice, manuscrise etc.) aflate in grija Bibliotecii Academiei Romane - filiala Cluj, o hartie scrisa cu o carioca neagra anunta sec: "Biblioteca documentara e in restructurare!". Incerc sa vorbesc cu sefa bibliotecii, prof. Maria Joica, si de la contabilitate aflu ca si-a dat demisia "pentru ca a gasit un post mai bun in invatamant". Incerc sa aflu daca s-a mai schimbat ceva cu biblioteca, daca s-a mai reparat cate ceva, si nu aflu nimic pentru ca nu s-a facut nimic. Ion Moldovan, jurnalist si directorul Tipografiei Arhidiecezane Blaj, descrie in linii sintetice dezastrul de aici: iarna nu se face foc, ferestrele sunt fara geamuri, vara este o caldura insuportabila, iar diferentele de temperatura sunt criminale pentru carti de la 1600. Praful e de cinci degete, iar pasarile si-au facut cuib intre carti. Nici cartile Bibliotecii Municipale Blaj aflate in aceeasi cladire de patrimoniu cultural national nu au o soarta mai buna.
Primarul da vina pe Mitropolie
Simion Bacila, primarul liberal al Blajului, spune ca nu poate restaura o cladire ce nu apartine Consiliului Local, ci Mitropoliei Greco-Catolice. El sustine ca a renovat un loc istoric din Blaj, Biblioteca Arhidiecezeana, unde s-au aflat casele lui Timotei Cipariu, si in care pe vremea comunismului a fost Scoala Speciala. Aici ar fi trebuit mutate Biblioteca documentara "Timotei Cipariu" si Biblioteca Municipala. Primarul sustine ca a avut cu Mitropolia chiar si o intelegere. Mitropolia si-a schimbat, insa, optiunea si in locul bibliotecilor a instalat in cladirea restaurata de primarie sediul Arhiepiscopiei Majore recent infiintata.
"Mitropolia nu va scoate cartile in drum!"
Preotul Nicolae Anusca, directorul general al Asociatiei Caritas-Metropolitan Greco-Catolic Blaj, ne-a declarat ca atat Biblioteca oraseneasca, cat si cea documentara stau tolerate intr-un spatiu al Mitropoliei, fara a avea nici un document. "Cei de la primarie stiu foarte bine ca Mitropolia nu va scoate cartile in drum. Ei au o posesiune precara. Nici nu vor sa semneze un document cu noi, nici nu vor sa se mute. A trecut un an de zile de cand tot cautam sa semnam un document", ne-a precizat preotul Anusca. Mitropolia, de altfel, primeste ca proprietar al cladirii unde se afla Biblioteca Timotei Cipariu amenzile si sesizarile institutiilor statului. Optiunea Mitropoliei pare a fi urmatoarea: primaria sa construiasca o cladire speciala pentru cele doua biblioteci, iar Mitropolia sa restaureze pe cheltuiala sa cladirea de patrimoniu ce ii apartine de drept. Preotul Anusca ne-a marturisit ca statul a retrocedat cladirea, dar cartile ce au apartinut Mitropoliei nu. Fondul de carte veche apartine Bibliotecii Academiei Romane - filiala Cluj si nu Mitropoliei, de unde provine cea mai mare parte a cartilor din Biblioteca documentara "Timotei Cipariu". De 15 ani acest fond este intr-o situatie disperata si numai interventiile imediate ale Ministerului Culturii si Cultelor si ale Academiei Romane pot sa mai salveze ce mai e de salvat.
Diferente socante
In aceeasi curte mitropolitana de la Blaj, doua cladiri de patrimoniu cultural national, cu acelasi proprietar, traiesc istorii diferite.
In Lista Monumentelor Istorice din Judetul Alba avizata de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si aprobata de Ministerul Culturii, la pozitia 99, cod AB-19063/01B0096, gasim Ansamblul Mitropoliei Greco-catolice, secolele XVI-XVIII, Resedinta Mitropolitana, Cancelaria, secolul XVIII, si cladiri anexe. De pe hartie in realitate putem vedea o cladire cu un etaj (fosta Cancelarie si Curie Mitropolitana), crapata si lasata sub vremuri, care se continua cu un portal sub arcurile caruia se zareste falnica si restaurata cladirea Mitropoliei. Diferenta e socanta. Pe de o parte, galbenul proaspat si odihnitor al Resedintei Mitropolitane, pe de alta parte, in aceeasi curte si unite de acelasi gard si portal, cladirea atacata de mucigaiuri si zdrobita de crapaturi unde functioneaza acum Biblioteca Municipala Blaj si Biblioteca documentara "Timotei Cipariu". Intr-un loc, cum aminteste o placuta memoriala, in care, din 1756, "s-au aflat Manastirea Bunavestire si Seminarul Calugarasilor intemeiat de Episcopul Petru Pavel Aron in care a functionat vechea tiparnita blajeana (turnatoria de litere, legatoria de carti si atelierul xilografilor)".
O parte din Biblioteca documentara "Timotei Cipariu" provine din colectia de carti rare a parintelui filologiei romanesti moderne, autorul primei Gramatici a Academiei Romane. Stralucit autodidact, Timotei Cipariu si-a alcatuit "cea mai de seama biblioteca stiintifica romaneasca din secolul XIX", insumand aproximativ 9000 de volume de mare valoare. In biblioteca sa, marele filolog blajean avea Biblia in 22 de limbi. De altfel, Timotei Cipariu a incheiat la 23 octombrie 1870 traducerea Bibliei din ebraica in romana, o lucrare care a intrat, de curand, in atentia Vaticanului si a colectivului de cercetatori ai Academiei Romane - filiala Cluj condus de prof. Ioan Chindris.
Tablitele de la Rosia Montana au fost distruse
Directorul Bibliotecii Academiei Romane - filiala Cluj, prof. Ioan Chindris, ne-a confirmat faptul ca cele peste 25.000 de unitati bibliografice din Biblioteca documentara "Timotei Cipariu" nu au fost si nici nu sunt clasificate si asigurate.
Metodologia de clasificare si asigurare inca nu a fost pusa la punct de catre Ministerul Culturii si Cultelor, iar expetii care pot stabili valoarea financiara a cartilor nu exista la noi in tara. Profesorul Chindris se simte responsabil doar de metodologia bibliotecii, nu si de functionarea ei, insemnand bani, restaurare, amenajare, pentru ca filiala Cluj a Bibliotecii Academiei Romane nu are personalitate juridica. "E putin spus cuvantul criminal atunci cand vorbim despre felul in care sunt pastrate cartile vechi la Blaj", ne-a spus cu mahnire Ioan Chindris, care a avertizat de nenumarate ori conducerea Academiei Romane si Primaria Municipiului Blaj despre genocidul cultural din bibliotecile blajene. Genocid care a facut deja victime. Cele doua tablite cerate romane de la Rosia Montana au fost luate de la Blaj gata distruse si duse in camera blindata a Bibliotecii Academiei Romane de la Cluj. Una dintre aceste tablite mai poate fi restaurata, cealalta, insa, nu. In acest moment, profesorul Chindris vrea sa ia de la Blaj o carte postincunabul, un unicat care daca ar fi fost tiparit mai devreme cu sase zile ar fi fost un incunabul. Unicatul de la Blaj a aparut cu sase zile dupa prima zi de Paste a anului 1501, referinta temporala pentru datarea incunabulelor. Acest postincunabul sta la Blaj in conditii criminale pentru securitatea lui fizica si ar trebui dus cat mai grabnic la Cluj, unde sa i se poata oferi conditii optime de conservare si restaurare.
Imprumut nereturnat
Celebrul istoric german al Romei antice si laureat al premiului Nobel pentru literatura in 1902, Theodor Mommsen, a venit la 1 octombrie 1857 special la Blaj pentru a-l cunoaste pe Timotei Cipariu. A fost gazduit de eruditul blajean cu care a discutat despre marturiile daco-romane si vechimea poporului roman. Mommsen a admirat faimoasa biblioteca a lui Cipariu, cea mai mare biblioteca particulara din Transilvania acelei epoci, cu tiparituri si manuscrise de mare valoare in limbile latina, greaca, ebraica, persana, araba, turca, spaniola, siriana. Discutia principala dintre cei doi savanti s-a axat pe traducerea si interpretarea unor inscriptii, diplome si table cerate din Alburnus Maior-Rosia Montana. Mommsen a primit drept imprumut de la Cipariu o tabla cerata romana pe care faimosul istoric n-a mai returnat-o niciodata. Mai mult, Mommsen l-a asigurat pe Cipariu de difuzarea inscriptiei primite imprumut, dar a "uitat" sa mai mentioneze sursa. Din analiza tablei cerate de la Rosia Montana, Cipariu a dedus existenta unui dialect latin vulgar in Dacia.
Carti sosite dupa moarte
Pe 3 septembrie 2007 s-au implinit 120 de ani de la moartea lui Timotei Cipariu. La decesul filologului pasionat de carti si manuscrise vechi, cand inca trupul ii era pe catafalc, cartile comandate de Cipariu inca mai soseau din Gotha si Viena, de la Bucuresti si Constantinopol, din Cairo si Beirut. Prima carte achizitionata de Cipariu, pe cand era elev la Blaj, intre 1818-1819, a fost o editie a Iliadei. La 3 septembrie 1887, cand Cipariu a mers la cele vesnice, biblioteca sa cuprindea intre 6-7000 de volume.
Erudit in limba araba
Timotei Cipariu a fost unul dintre cei mai mari eruditi romani in limba si literatura araba. Autodidact, invata de unul singur araba, incepand cu anii 1838-1839, pana la un nivel superior in care scrie direct in araba. Copiaza mai mult de 5000 de manuscrise in araba si scrie chiar un caiet cu poeme in araba, poeme inca netraduse. In "Archivu pentru filologia si istoria" (1868) scrie elogios despre cultura "orientalilor mahomedani" care sunt luati in ras de carturarii Europei: "Au ei literatura si carti, afara de Coran, ca sa poata funda biblioteca? Da! Au, zau! si inca ce literatura! (...) Din parte-mi, nu as dori natiunei romanesti o literatura mai copioasa si mai clasica, de cum acesti barbari pagani; inca m-as multumi cu jumatate, si cu a zecea parte".