Interventia chirurgicala romaneasca la care a fost supus presedintele Romaniei, si care a generat fel de fel de discutii, mai mult sau mai putin savante, s-a derulat in bune conditii meteorologice (vreme frumoasa si fara ploi etc.) tehnico-stiintifice - laser, fire fara fir etc., administrative (SPP, mandria tarii) medicale (echipe, experti, analize, "misiuni" - ne-a dat gata cu terminologia Dl Comandant al Spitalului Militar) logistice (apa, gaze, lumina etc), in fine totul a fost OK, cum spune astazi tot romanul verde ca bradul. Am avut parte de "One Day Surgery"- invatam si noi din mers, ca, nu putem adauga vorba lui Camil Petrescu, mai nou, nu e "politically correct" - astfel ca in crucea zilei, dl presedinte Traian Basescu a iesit pe peronul institutiei medicale ca sa plece acasa si sa-si ia ramas bun de la medicii care l-au omenit. Toti in par, medici mari si mici, chirurgul Dr. Mircea Ghemigian, anestezistul Dr. Ene, comandantul medic Obermahar peste Unitatea Spitaliceasca Central-Militara, ordine si disciplina, nu ca la Elias, in fine sa nu rascolim trecutul, lume ciopor, ca la Gogea Mitu pe vremuri. Sau Cartarescu Mircea mai aproape de noi. Golaneala lui cu "ranga lui Norman Manea" o dezavuam in termeni mai putin sagalnici. Moment de prieteneala si prilej de fotografiala, sa se fuduleasca tot omul. La neamuri si soacre-socri, dar si la urmasi, cui nu i-ar placea sa se pozeze in grup si langa dl presedinte Traian Basescu. Om de viata si zambaret de omenie, in particular sau in grup, nu ca dl profesor Constantinescu, care atunci cand iti vorbeste te simti parca scos la tabla si pus sa scrii formula de la trinitrotoluen. Televiziuni, soare cat cuprinde, bezele, vorbe de claca si pupici, cu neveste si copilasi, si fatuca chirurgului principal, atmosfera de sfarsit de tabara, cand lumea pleaca acasa, cu gandul la munca, dar mai ales la concediul din anul urmator. Pe ultima turnanta a evenimentelor de despartire, dupa ce mai trage un perdaf doctorilor de la Elias pentru "disfunctiile" de anul trecut, care l-au expediat pe dl presedinte la Viena, vrand sa-l gratuleze pe Dr. Mircea Ghemigian, il ploconeste, in dulcele stil basescian, cu titlul de "primul armean competent". Mai intai ca ar fi bun, apoi ca ar fi "competent", cumva unicat la armeni. Porumbelul galcevii o data zburatacit, ziaristii l-au preluat rapid, ca sa ce? Evident, sa puna paie pe focul mocnit antibasescian. Si sa-i atate si pe pasnicii si vajnicii armeni ai lui Varujan Vosganian, liberali in pricipii, dar avand lunga lectie a patitului daca te pui de-a-ndoaselea cu puterea. Sultanului, Regelui, Imparatului sau Primului Secretar al Partidului. In consecinta, daca ar fi sa comentam si analizam incidentul, cunoscand si antecedentele dlui Basescu in materie de varujenivosganieni, nimic nu ar trebui sa surprinda. Daca romanii e destepti, cum se exprima autorul "Patului lui Procust" - "Degeratule, ce e si cu patul asta? Sa-mi faci un punctaj!" - in mod cert armenii ar fi prosti daca s-ar lua in dinti cu dl Basescu. Partea rea ar fi ca mistocareala asta de bodega - oare chiar nu s-a cunoscut cu Vartan Arachelian prin Costanta junetilor, daca nu prin judet, macar la "Dobrogea"? - nu poate aduce decat puncte negre pe plan international. Presedintele Armeniei, Dl Kocearian, este de fel din Karabagh, si nu prea le are cu umorul, dar deloc, iar lui Harry Tavitian, tot din Constanta, nici ca-i pasa de presedinte, daca el traieste din pianul lui. Intrebare: cui folosesc astfel de glumite? Sau cum sa le catalogam? Tatal meu, Ovanez, care era si el om de sprit, si stia bine ca acolo se scrie istoria si nu prin cabinete/ministere, s-ar fi inteles de minune cu dl Basescu. Si ar fi intervenit direct: "De ce trimiti, bre, la Erevan o unguroaica, daca-l ai pe fii-miu, care orice ai zice, e mai competent pe Caucaz si Marea Caspica decat nevasta cosmonautului, cum ii zice, Prunariu?"
Nu stim cum ar fi evoluat lucrurile, dar bunica mea Mairam, mama lui, orice ar fi facut, tot pe el il iubea, chiar daca ii scotea sufletul mamei mele cu felul lui de-a fi. Cu dl Basescu, e la fel, nu se poate face nimic, trebuie sa-l iubim asa cum este, ca e "de-ai nostri": al doilea armean competent. Si sa-l obligam sa dea un sprit ca sa se impace cu incompetentul Vosganian Varujan, ca sa nu se mai sesizeze organismele externe si sa actioneze apoi organele interne. Daca dragoste nu e, nici sprit nu iese fara foc. dr. Exergian, un alt mare chirurg, nu a apucat sa-l opereze pe TB. Se poate conta insa pe expertiza lui. Si nu are rude in America.