Sub titlul "Referendumul din 19 mai. Autoritatea Electorala Permanenta dezleaga misterul. Peste 850.000 de votanti pe listele suplimentare", Jurnalul national de luni, 10 septembrie 2007, publica datele cele mai importante ale unui document de care t
Sub titlul "Referendumul din 19 mai. Autoritatea Electorala Permanenta dezleaga misterul. Peste 850.000 de votanti pe listele suplimentare", Jurnalul national de luni, 10 septembrie 2007, publica datele cele mai importante ale unui document de care toata lumea a uitat ca trebuie sa apara, desi toata lumea ar fi trebuit sa se intereseze de stadiul in care se afla: Raportul asupra organizarii si desfasurarii referendumului national din 19 mai 2007, inaintat conducerii Parlamentului de Autoritatea Electorala Permanenta. Cele cateva randuri de introducere explica titlul. Printre multe mistere dubioase ale scrutinului din 19 mai 2007 se numara si faptul ca nici Biroul Electoral Central, nici Autoritatea Electorala Permanenta n-au fost in stare sa ofere date centralizate privind numarul cetatenilor care au votat pe listele suplimentare. Necesitatea de a se sti cati au votat pe listele suplimentare nu isi avea temeiul intr-o curiozitate pur statistica. Se impunea sa se stie numarul celor inscrisi pe listele suplimentare, deoarece, in toate alegerile de pana acum, listele suplimentare au fost asociate cu ceea ce s-a numit turismul electoral: practica unor formatiuni politice de a organiza veritabile caravane de autobuze care, umbland prin tara, faceau ca aceiasi cetateni sa voteze de mai multe ori. Smecheria cu votul dublu sau chiar triplu a fost folosita pe scara larga si de autoritatile locale. De asemenea, lucru foarte important, listele suplimentare dau posibilitatea falsificarii rezultatelor la nivel central.

Fata de alte alegeri insa, Referendumul de la 19 mai 2007 ne-a adus o surpriza de proportii: procesele-verbale pe circumscriptii si cele pe tara n-au cuprins punctul referitor la numarul celor inscrisi pe listele suplimentare. Aceste liste au fost varate in saci, cutii de pantofi, pungi de plastic si trimise Biroului Electoral Central. Acesta, la randu-i, le-a trimis Autoritatii Electorale Permanente.


Dincolo de brambureala organizatorica, produs direct al guvernarii Tariceanu II, e lesne de banuit ca fara o centralizare in procesul-verbal multe dintre listele suplimentare s-au pierdut pe drum sau au fost facute pierdute. In ziua Referendumului, dar si dupa aceea, s-au semnalat, de ziarele locale indeosebi, situatii electorale greu de explicat cu instrumentele psihologiei colective. La Eforie, de exemplu, au aparut 15 autocare din Bucuresti cu turisti al caror prim impuls n-a fost de a vedea Marea, ci de a vedea sectiile de votare. La Sibiu, ca sa luam un alt exemplu, localnicii nu prea s-au inghesuit la vot. Cei veniti in oras chiar in dimineata zilei respective au umplut insa sectiile de votare. Un numar urias de cetateni care au apelat la listele suplimentare s-a inregistrat si in localitati straine de interesul turistic. 310 votanti pe listele suplimentare in satul Silistea-Gumesti, in timp ce votantii pe liste normale au fost 2.601.  Romania e tara ciudateniilor ridicate la rangul de normalitate. Cea de la Referendum le intrece insa pe toate. Sibienii, de exemplu, n-au chef sa iasa din case pentru a vota la Sibiu. Aceiasi sibieni insa s-au urcat in tren si s-au dus la Bucuresti sa voteze! Semnalele de la vremea respectiva lasau sa se intrevada o frauda de proportii la Referendum, pusa la cale de administratia locala ramasa in mainile PD, cu complicitatea Politiei, ramasa tot in numele PD, si pe fondul lipsei de autoritate a guvernului Tariceanu.

Lipsea insa dovada. Raportul AEP o aduce. E o dovada zdrobitoare. Chiar si asa cum au ajuns, ca vai de lume, listele suplimentare arata ca din 8.135.272 de romani, cati s-au prezentat la Referendum, 870.834 au votat pe liste suplimentare.


Dupa primul tur, cel din 28 noiembrie 2004, Traian Basescu, sprijinit puternic de Pro Democratia, a denuntat, cu zarva, fraudarea alegerilor de catre PSD prin intermediul listelor suplimentare. si candidatul Aliantei si seful Pro Democratia au semnalat, ca pe un fapt iesit din comun, numarul mare de cetateni incrisi pe listele suplimentare prin raportare la numarul celor prezenti la vot. De altfel, urmare a scandalului iscat si intretinut de Pro Democratia, la al doilea tur s-au luat masuri pentru a limita numarul de locuri disponibile votului pe listele suplimentare. Asadar, argumentul forte al celor care au denuntat frauda majora la alegerile din 28 noiembrie 2004 l-a constituit numarul mare de alegatori inscrisi pe listele suplimentare. La scrutinul din 28 noiembrie 2004, s-au prezentat la vot 10.794.017 cetateni. Stiti cati au fost pe liste suplimentare? 705.739 de cetateni. 6,5% din numarul celor care s-au prezentat la vot. La 19 mai 2007 s-au prezentat la vot 8.135.272 de cetateni. Stiti cati au fost pe listele suplimentare? 870.834 de persoane. Un procentaj de 10,7%. Daca la 28 noiembrie 2004 a fost o frauda majora, cum ii putem spune celei de la 19 mai 2007?!


P.S. Acum avem dovada milionului de voturi in plus, pe care Traian Basescu a spus, inainte de anuntarea rezultatului oficial al referendumului, ca le-a obtinut.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.