Cea de-a treia Adunare Ecumenica Europeana s-a incheiat la Sibiu cu un eveniment special prin care s-a celebrat „Lumina lui Hristos".

Pentru a sugera ca fara „Lumina lui Hristos" - tema celei de-a treia Adunari Ecumenice Europene - nu putem face nimic, organizatorii au impartit simbata seara peste patru mii de luminari si doua sute de torte in Piata Mare a orasului. „Sarbatoarea Luminii", cum a fost numit evenimentul, a inceput la ora 20.00 printr-un spectacol, iar dupa ce s-a intunecat, luminarile si tortele au fost aprinse rind pe rind. „Degeaba vorbim despre ecumenism si despre orice altceva. Daca Isus nu este printre noi sa ne calauzeasca cu lumina Lui, sint doar caricaturi si vorbe goale", a explicat Attila Nagy, preot romano-catolic aflat printre organizatori.

Drapelele celor 39 de state care au avut reprezentanti la Adunarea Ecumenica au fost purtate in fata miilor de credinciosi de catre copii imbracati in costume populare romanesti, iar o toaca a batut pentru fiecare tara. O rugaciune in 12 limbi a fost rostita in jurul unui altar simbolic, iar procesiunea s-a incheiat dupa doua ore. Ultima reunire a participantilor a avut loc ieri-dimineata, insa doar pentru o rugaciune comuna.

Documentul final cu concluziile Adunarii a fost prezentat inca de simbata dimineata, vorbindu-se de Germania ca posibil loc al desfasurarii celei de-a patra adunari. Cele zece recomandari vizeaza combaterea saraciei, a violentei, sustinerea imigrantilor, a persoanelor cu dizabilitati si o atentie sporita acordata ecologiei. A doua recomandare se refera la un punct al discutiei asupra caruia participantii nu au ajuns inca la un acord. „Recomandam sa se continue discutiile privind recunoasterea botezului, fiind constienti de importantele realizari pe aceasta tema in mai multe tari si fiind constienti de faptul ca aceasta chestiune este strins legata de intelegerea euharistiei."

„Botezul nu poate fi recunoscut automat de Biserici" IPS Daniel, mitropolitul Moldovei si loctiitor de Patriarh, explica rezultatele Adunarii Ecumenice de la Sibiu.

Care este mesajul cu care se incheie cea de-a treia Adunare Ecumenica Europeana?

IPS Daniel: Se recomanda bisericilor din Europa in primul rind sa intensifice semnele vizibile de dialog si cooperare. Intre aceste semne vizibile avem nevoie de ajutorare frateasca in fata suferintei, in fata saraciei si in fata problemelor sociale pe care le pune societatea din ce in ce mai secularizata. In al doilea rind, se recomanda ca tinerii sa fie mai mult incurajati sa participe in viata Bisericii. A treia recomandare se refera la migranti si noi avem foarte multi in Europa Occidentala. S-a spus aici ca acesti emigranti ai nostri, imigranti ai lor, nu sint doar o problema, ci sint si o sansa de imbogatire spirituala si intrajutorare. Nu numai ai nostri sint ajutati cu bani, ci si occi-dentalii sint ajutati cu mina de lucru si cu inteligenta multor tineri ai nostri. Ultima recomandare, foarte importanta, este aceea ca bisericile sa fixeze o zi de rugaciune pentru natura, pentru ca Dumnezeu sa ne fereasca de calamitati naturale si, de asemenea, ca bisericile sa infiinteze centre de educatie ecologica, pentru ca trebuie sa invatam cum sa ne comportam fata de natura ca sa mai ramina ceva si pentru generatiile viitoare.

Insa, de ce nu s-au fixat la Sibiu si masuri concrete privind saracia, migratia, protejarea naturii?

Masurile se stabilesc de fiecare biserica in parte si impreuna cu celelalte. De pilda, in Italia si Franta, ortodocsii impreuna cu catolicii si cu protestantii, s.a.m.d. Deci, bisericile locale trebuie sa fie mai ecumenice, nu trebuie sa li se spuna de la un centru ce au de facut, ci impreuna trebuie sa gaseasca solutiile pastorale, sociale. Trebuie sa aducem o marturie comuna privind valorile crestine in Europa, pentru ca Europa se construieste aproape fara referire la valorile religioase.

Care va fi acea zi de rugaciune ecumenica pentru natura?

Ortodocsii au propus 1 septembrie, iar Patriarhia Ecumenica are deja aceasta data. Altii au spus insa ca nu trebuie sa fie doar o zi, ci o perioada mai lunga.

Biserica Ortodoxa Rusa a fost de acord cu documentul final al Adunarii?

Delegatia rusa a facut unele interventii pozitive referitoare la valorile crestine ce trebuie aparate, iar observatiile sale au fost acceptate. Aici nu s-a emis un document care s-a semnat ca un pact sau ca un acord bilateral, dar s-a aprobat de catre Adunare pentru ca a fost redactat in cadrul unui proces in care s-au permis interventia, amendamentele. Ele au fost incluse in forma finala. Numai astazi (n.r. - simbata) au fost 50 de persoane care au avut propuneri si acestea se regasesc in document in masura in care nu se suprapun.

Cum se explica totusi absenta de aici a IPS Kirill, care si-a exprimat rezervele inca de la inceput, iar apoi nu a mai participat la lucrari?

Sint speculatii artificiale si rautacioase, pentru ca sint foarte multi sefi de delegatii care au obligatii in alta parte si s-au dus acasa. Deci nu putem spune ca toti cei care au plecat pentru ca au avut treburi in diocezele lor - au plecat si cardinali - au plecat sub forma de protest. Trebuie deci sa gindim foarte realist si pragmatic, nu sa fim suspiciosi.

Evanghelistii, de exemplu, au avut foarte multe obiectii legate de botez. Se va ajunge vreodata la recunoasterea reciproca a botezului intre bisericile crestine?

Ei au dorinta, nu obiectia, recunoasterii reciproce a botezului. Dar aceasta nu se poate face pentru ca trebuie pregatita prin dialog teologic. Exista biserici in dialog ca familii crestine. Biserica Ortodoxa, de exemplu, este in dialog cu Biserica Romano-Catolica si cu Biserica Anglicana. Nu se poate rezolva o astfel de problema in trei zile, dar dorinta conteaza foarte mult pentru ca avem cazuri cind nu recunoastem botezul in sine, ca principiu, dar in practica, atunci cind vine unul din alta confesiune la noi, il primim si se face doar mirungerea lui, daca a avut credinta aproape de cea ortodoxa. Botezul, deci, nu se mai repeta, dar nu este oficiala recunoasterea lui, pe baza unui acord universal, ci pe baza unui dialog intre biserici, la nivel pastoral, cind e vorba de casatorii mixte sau chiar de oameni care vor sa vina spre ortodoxie. Este totusi o problema ce trebuie rezolvata teologic mai intii, pentru ca, daca noi spunem ca recunoastem automat botezul altora, trebuie sa ne gindim ca exista un celebrant al botezului si daca o biserica nu are preotie sacramentala, nu are preot hirotonit ca si noi, e dificil sa recunoastem automat botezul celuilalt, nefiind vorba de aceeasi preotie. Deci, trebuie si o recunoastere reciproca a slujitorilor Sfintelor Taine, iar intre preotul ortodox si pastor e o mare diferenta, pentru ca acesta din urma este un fel de presedinte al comunitatii, iar calitatea sa nu e considerata sacrament sau taina. Sint multe subtilitati de acest fel care nu se pot rezolva intr-o adunare de trei zile.

Poate se va intimpla la urmatoarea adunare. Cind va fi urmatoarea si unde?

Nu stim in acest moment, pentru ca se organizeaza pe baza de invitatii: noi am invitat, ne-am oferit. Daca nu se ofera nimeni, nu se tine. Guvernul roman a ajutat foarte mult, cu aproape jumatate de milion de euro, ceea ce inseamna un efort mare pentru economia noastra.