O directiva a Uniunii Europene (UE) privitoare la reducerea nivelului zgomotului prevede ca "zgomotul" produs de orchestrele simfonice va trebui sa fie limitat incepand de anul viitor, relateaza Associated Press.

Desi asta nu inseamna interzicerea acordurilor foarte sonore din simfoniile lui Beethoven, de exemplu, unii muzicieni sunt ingrijorati ca aplicarea cu prea mult zel a noilor prevederi ar putea inlatura "... bucuria" din celebra "Oda...".
"Asta nu poate functiona in cazul orchestrelor simfonice. Cum poti aplica acest lucru in cazul lui Gustav Mahler, de exemplu, sau Richard Strauss?", se intreaba Libor Pesek, dirijor al orchestrei simfonice din Praga.

Desi muzicienii se zbarlesc imediat cum aud asa ceva, anumite dovezi indica faptul ca muzica clasica reprezinta doar un zgomot puternic pentru aceia care nu iubesc muzica. In 1990, repetitia sustinuta de mai multi cantareti de opera intr-un parc din Copenhaga i-a provocat moartea unui mamifer african rar (okapi) aflat intr-o gradina zoologica din apropiere, din cauza stresului creat de zgomot.

Citeste si:

Totusi, principala tinta a noii directive a UE nu este zgomotul facut de simfonii. Menit sa uniformizeze nivelul de zgomot la locul de munca, mare parte din documentul de sase pagini se refera la generalitati aplicabile in cazul santierelor de constructie, al fabricilor sau al altor locuri in care exista un haos sonor.
"Locurile de munca in care muncitorii ar putea fi expusi la zgomot vor fi marcate cu semne corespunzatoare. Zonele in cauza vor fi delimitate, iar accesul la ele va fi restrictionat", se precizeaza intr-un extras.

Directiva UE a intrat in vigoare acum cinci ani pentru cele mai multe dintre locurile de munca, dar a fost amanata pentru 15 februarie 2008 in cazul "muzicii si al altor sectoare de divertisment" pentru a permite crearea unor "ghiduri practice" gandite special pentru concertele de scena sau alte spectacole muzicale. Exista destule rezerve vizavi de impunerea unei limite sonore, de exemplu de 85 de decibeli intr-o zi de lucru obisnuita, pentru faptul ca aceasta ar putea impieta asupra redarii nivelurilor de sunet preferate de Beethoven, Stravinski sau Ceaikovski.

Alison Reid Wright, o experta in domeniu care a lucrat cu orchestre britanice pentru reducerea plafonului de zgomot, sustine ca ansamblurile simfonice se gandesc deja cum sa-si ajusteze programele muzicale pentru a se conforma acestei directive. "Anumite orchestre au incercat sa reduca nivelul de zgomot prin inlocuirea unor piese foarte puternice cu unele mai putin sonore", a declarat ea. Altii, a adaugat ea, ar putea urma exemplul unei orchestre a Operei australiene, care a decis acum cativa ani sa foloseasca "un rand de muzicieni pentru prima jumatate a concertului si un altul pentru a doua parte", pentru a le proteja auzul.