Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a inaintat conducerii Parlamentului Raportul asupra organizarii si desfasurarii referendumului national din 19 mai privind demiterea din functie a presedintelui Traian Basescu. Documentul dezleaga misterul privind numarul alegatorilor care au votat pe liste suplimentare: 870.834, cu 165.095 mai multi decat la alegerile legislative din 2004.


Dupa centralizarea voturilor exprimate la referendumul din 19 mai, nici Biroul Electoral Central (BEC), si nici AEP nu au fost in stare sa ofere o informatie esentiala: cati cetateni au votat pe listele suplimentare. Jurnalul National a incercat sa afle la momentul respectiv aceasta informatie, dar la BEC se trasesera de mult obloanele, iar de la AEP ni s-a spus ca listele suplimentare au fost predate Autoritatii de catre BEC la saci si sacose, in procesul-verbal de predare-primire fiind mentionat numarul acestora si nu al votantilor. Nu ni s-a spus atunci nici cate sacose si saci au fost, numarul fiind dezvaluit de AEP la inceputul lunii trecute, in urma unei solicitari oficiale a senatorului PRM Gheorghe Funar. Obligata fiind de lege sa intocmeasca un raport asupra organizarii si desfasurarii referendumului si sa-l inainteze Parlamentului, AEP si-a indeplinit misiunea, documentul elaborat cuprinde numarul  exact al votantilor de pe listele suplimentare, si nu numarul de saci si sacose.


CEI MAI MULTI VOTANTI. Rezultatele finale ale refendumului din 19 mai, validate de Curtea Constitutionala, arata ca pe lista pentru referendum au fost inscrisi 18.301.309 cetateni cu drept de vot. Dintre acestia au fost prezenti la urne 8.135.272 (44,45%), 2.013.099 spunand "DA" demiterii (24,75%), iar 6.059.315 "NU" (74,48%). S-au inregistrat 62.858 de voturi nule (0,77%). Potrivit raportului AEP, cu exceptia celor din strainatate, cele mai multe voturi exprimate de persoane inscrise pe listele suplimentare s-au inregistrat in Bucuresti: 69.897, din care 66.813 au fost insotite de declaratii pe proprie raspundere ale electorilor ca nu au votat in alta parte. In strainatate au votat pe baza acestui tip de lista 75.027 de cetateni, votul lor nefiind dublat de declaratii pe proprie raspundere.


PE JUDETE. In tara, cei mai multi votanti pe liste suplimentare s-au inregistrat in judetul Cluj - 37.765, urmat de Timis - 37.752, Iasi - 34.526, Prahova - 32.797, Constanta - 30.627, Brasov - 27.751, Bihor - 26.445, Arges - 22.299, Dolj - 21.289, Bacau - 20.996, Dambovita - 20.131, Buzau - 19.262, Suceava - 19.199, Mures - 18.457, Olt - 18.322, Valcea - 17.932, Arad - 17.174, Teleorman - 16.703,  Hunedoara - 16.502, Ilfov - 16.385, Caras-Severin - 15.878, Galati - 15.754, Sibiu - 15.626, Neamt - 15.540, Vrancea - 15.233,  Gorj - 14.621, Vaslui - 14.034, Alba - 13.714, Maramures - 13.428, Mehedinti - 12.949, Botosani - 11.794, Giurgiu - 11.489, Calarasi - 10.962, Tulcea - 10.829, Ialomita - 10.369, Salaj - 9.873, Satu-Mare - 9.684, Bistrita-Nasaud - 9.475, Braila - 8.849, Harghita - 7.028  si Covasna - 6.467.


PROBLEME. Raportul AEP mentioneaza totodata si o serie de neconcordante intre legislatia in conformitate cu care s-a organizat referendumul pentru revizuirea Constitutiei  din 2003 si modificarile aduse legislatiei ulterior acestui moment. In acest context, AEP se plange Parlamentului ca "in pofida adoptarii de Guvern a OUG 34/2007, prin care controlul listelor suplimentare a fost incredintat Autoritatii Electorale Permanente, noile reglementari in domeniul refendumului au ignorat Autoritatea, institutie cu competenta generala si exclusiva in domeniul electoral.

Astfel, spre deosebire de alegeri, potrivit Legii 3/2000, presedintele si vicepresedintii AEP nu fac parte din Biroul Electoral Central, desi legiuitorul a circumscris temporal atributile Autoritatii Electorale Permanente, in afara perioadelor in care au loc referendumul sau alegeri, tocmai din acest considerent".

De altfel, in raport, AEP semnaleaza ca a cerut BEC acceptarea unui reprezentant al sau, cu rol de observator, la sedinte, dar Biroul i-a respins solicitarea, pe motiv ca nu are temei legal pentru a fi de acord, urmand sa-i puna la dispozitie, la cerere, materiale necesare intocmirii raportului catre Parlament.   


RECOMANDARI. Raportul AEP enumera totodata si o serie de fapte pe care doreste ca legiutorul sa le aiba in vedere. Printre acestea, ignorarea de organizatori a masurilor necesare desfasurarii in conditii optime ale adunarilor, distribuirea si consumarea de bauturi alcoolice, deteriorarea si distrugerea listelor electorale si a mijloacelor de propaganda electorala tiparite, nerespectarea locurilor amenajate pentru afisaj electoral, refuzuri nejustificate la inscrierile catatenilor pe listele electorale, permisiunea acordata unor cetateni de a vota fara ca acestia sa se legitimeze sau sa semneze la primirea buletinului de vot si a stampilei, intocmirea de liste electorale suplimentare fara respectarea dispozitiilor legale.


Cheltuielile partidelor la referendumRaportul AEP prezinta si rapoartele de venituri si cheltuieli in campania electorala pentru referendum ale partidelor cu reprezentare parlamentara si ale presedintelui Basescu. Aceste rapoarte au fost publicate in Monitorul Oficial nr. 473 din 13 iulie 2007 si arata ca toate partidele au ramas datoare dupa referendum, cu exceptia PD si a sefului statului. Astfel, PC a avut venituri totale de 59.965, 24 RON, cheltuieli totale de 60.163,21 RON si plati restante de 198,97 RON. PD a avut venituri totale de 4.394.839 RON, cheltuieli totale de 4.837.362 si nici o plata restanta. La randul sau, PLD a avut venituri totale 134.810 RON, cheluieli totale de 186.510 RON si plati restante de 8.047.327 RON. PNL a avut venituri totale de 1.027.808,05 RON, cheltuieli totale de 2.126.599,89 RON si plati restante de 1.091.035,21 RON. Restantele PRM sunt de 4.095 RON, veniturile  totale au fost de 19.734 RON, iar cheltuielile totale, de 23.829 RON. UDMR are datorii de 2.476,87 RON, a avut venituri de 33.875,22 RON si cheltuieli totale de 36.352,09 RON. PSD are si el datorii, in valoare de 316.904,82 RON, a avut venituri de 568.052,26 RON si cheltuieli de 884.957,08 RON. Presedintele Basescu nu are in schimb nici o datorie, el avand in campanie venituri de 1.289.906 RON si cheltuieli de 515.274 RON.


2004: 705.739 de votantiLa alegerile legislative din 28 noiembrie 2004, peste 700.000 de persoane au votat in alte sectii de votare decat cele de domiciliu, potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica (INS), in urma centralizarii rezultatului votului de la toate sectiile de votare din tara de catre Biroul Electoral Central. Cele 705.739 de persoane care au votat pe liste speciale de tip 2 reprezinta aproape 6,5% dintre cei circa 10.800.000 de alegatori care s-au prezentat la urne pentru alegerea Camerei Deputatilor, Senatului si a Presedintelui Romaniei. Statistica mai releva faptul ca prezenta la vot a fost duminica de 58,5%, numarul total al cetatenilor cu drept de vot asteptati la urne fiind de aproximativ 18.500.000. Dintre persoanele care au mers la sectiile de votare de domiciliu, peste 500.000 nu s-au regasit in listele electorale permanente, intocmite de primari impreuna cu Serviciile de evidenta informatizata a persoanei din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Potrivit legii, acele persoane care au putut sa demonstreze cu actele de identitate ca sunt arondate unei sectii de votare au fost inscrise in listele speciale "de tip 1".