Lupta cu nesimtirea si cu indiferenta

Zona 2 Mai - Vama Veche, foarte "trendy-cool" in ultimii ani, e si plina de rezervatii si de arii protejate. Daca cea marina e foarte putin, spre deloc, luata in serios, urmatoarea rezervatie din apropiere, respectiv Pestera Limanu, este "bagata in seama" doar de turistii care o mai vandalizeaza din cand in cand.

Pestera Limanu a fost in ultimii ani si groapa de gunoi, si altar satanist. Iar localnicilor si turistilor care au gasit de cuviinta sa intre in galerii nu le-a pasat ca tortele pe care le-au folosit pentru iluminat afecteaza peretii pesterii si liliecii, unele specii fiind strict protejate pe plan european. "Este important de stiut faptul ca in tara noastra toate speciile de lilieci sunt protejate prin lege. Exista Legea nr. 90/10.05.2000, prin care Romania a aderat la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, semnat la Londra la data de 04.12.1991. In consecinta, prinderea liliecilor constituie infractiune si se pedepseste conform legii", avertizeaza Alexandra Hillebrand, cercetator stiintific al Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice, in custodia caruia se afla intreaga arie protejata, impreuna cu pestera propriu-zisa, din 2004.

CAUTATORII DE COMORI. Pentru a rezolva problema vandalizarii, GESS a amenajat primele cateva sute de metri de galerie pentru a se putea vizita si a inchis restul pesterii. Au muncit cu voluntari cateva luni, strangand gunoaiele depozitate acolo ani la rand de localnici. Dar putin le pasa celor care cauta ceva aventura in zonaa€¦ Unii cauta comori, asa cum stiu oamenii sa faca de sute de ani. "Nu stiu ce-i acolo, pentru ca mi-a fost frica sa intru, chiar daca sunt de-aici de loc. Bunicua€™ a intrat acolo si n-a mai iesit. Poate l-o fi omorat cineva, ca in pestera aia sunt comori si multi le-au cautat. Poate o fi gasit ceva si a ramas acolo", ne-a povestit o batrana din satul 2 Mai, din comuna Limanu. Comori ca-n povestile cu pirati inca nu s-au gasit in pestera. Ea insasi este o comoara, cel putin din punctul de vedere al specialistilor. Dar pentru romanul de rand, povestile cu pirati sunt mai interesante decat regulamentele rezervatiilor. Deci, le incalca frecvent... "Au intrat aici si au furat castile de protectie lasate de GESS. Probabil au bagat un copil prin gaura care era langa intrare si a spart lacatul pe dinauntru", ne-a povestit Catalin Vilau, localnic de la Limanu, care a fost instruit de speologi, impreuna cu fratele si tatal sau, pentru a-i putea ghida pe turisti in pestera. Ghizii sunt usor de gasit, pentru ca numarul lor de telefon este afisat pe un mare panou de la intrare, impreuna cu regulamentul.

CAPCANA PENTRU FRAIERI... Dar degeaba au fost instruiti cativa ghizi de la fata locului, ca turistul roman nu e el suficient de educat, incat sa inteleaga cum sta treaba cu ghidul... Asa ca el, turistua€™, face in continuare ce-l taie capua€™: spar-ge usi, intra oriunde, sfidand orice avertisment si, evident, se mai pierde din cand in cand. "Galeriile de tip laminor, largi, dar scunde, insumeaza aproximativ 4.000 de metri si constituie unul dintre cele mai lungi labirinturi subterane din tara. Ca urmare a acestui fapt, riscul pierderii in pestera este extrem de mare. S-a intamplat sa se piarda in pestera pana si speologi cu mare experienta, care, desi nu erau pentru prima data aici, au petrecut mai multe zile cautand iesirea. In plus, accesul catre anumite sectiuni este dificil si periculos, existand riscul prabusirii tavanului", explica Alexandra Hillebrand. Mergand pe acelasi principiu, s-au ratacit de-a lungul timpului si chiar si-au pierdut viata foarte multi "aventurieri". Adusi la disperare, speologii de la GESS au hotarat chiar sa nu mai puna la dispozitia oricui harta pesterii, pentru a nu fi folsita de orice "temerar" care se crede mai destept decat restul lumii si gaseste de cuviinta sa sfideze sfaturile specialistilor.

ARIE PROTEJATA SI PERICULOASA. Si pentru ca a venit vorba despre sfidare, cei carora terenul de deasupra pesterii le cam face cu ochiua€™, pentru ca, deh, e langa zona "trendy-cool" Vama Veche, ar trebui sa stie ca o casa construita - Doamne fereste! - peste o pestera ca asta are un singur viitor: prabusirea! Si Slava Domnului ca e asa, pentru ca, de cate ori vine vorba despre bani, e mai greu de stavilit entuziasmul celor care vaneaza terenuri... Ei, de data asta nu mai conteaza ca distrugi ditamai munumentua€™ naturii, daca incerci sa construiesti ceva care sigur o sa-ti cada in cap in cel mai scurt timp. Si din acest motiv, terenul de deasupra Pesterii Limanu va ramane viran. "Si terenul de suprafata reprezinta arie protejata, el constituind habitatul mai multor specii protejate de animale", explica Alexandra Hillebrand. Prin Ordonanta de Urgenta nr. 57/2007 sunt protejate reptilele, ca broaca testoasa dobrogeana (Testudo graeca), mamiferele, ca popandaul (Spermophilus citellus), si pasarile, precum pescarusul albastru (Alcedo atthis) sau dumbraveanca (Coracias garrulous). Terenul ariei protejate Pestera Limanu, apartinand in totalitate Consiliului Local al comunei Limanu/Primariei Limanu, este inclus in Planul de Urbanism General al comunei Limanu. Dar daca asta e mai putin interesant pentru afaceristii din imobiliare, urmatoarea explicatie va fi edificatoare, sa zicem asaa€¦ "Deoarece plafonul pesterii este foarte subtire, uneori de numai doi-trei metri, orice fel de constructie facuta deasupra risca sa se prabuseasca in golurile carstice", spune Cristian Lascu. "Asemenea catastrofe, denumite colapsuri carstice, s-au petrecut in Dobrogea si pe malurile Dunarii. La Calarasi, o sectie a combinatului siderurgic s-a prabusit intr-un gol nebanuit dedesubt. In centrul orasului Mangalia, o locuinta este in prezent afectata de un colaps in plina evolutie, din care a rezultat o palnie carstica de sapte metri adancime. Astfel de palnii evolueaza langa Herghelia Mangalia si in alte cateva puncte din zona, unde interventia omului a stricat echilibrul natural." Aceeasi "pacoste" pentru imobiliare a salvat cu 30 de ani in urma sudul litoralului romanesc de transformarea in zona industriala. Si tot Cristian Lascu a fost cel care i-a avertizat pe "ctitorii epocii de aur" in legatura cu pericolele iminente. Intre Mangalia si Limanu urma sa se construiasca o "frumoasa" termocentrala care ar fi spus "adio" turismului din zona. "Am demonstrat atunci ca zona este un adevarat burete carstic si astfel s-a renuntat la constructie, iar litoralul de sud a scapat de un dezastru ecologic", mai spune Cristian Lascu.

Adapostul populatiilor din zona Pestera Limanu, unica prin mai multe aspecte, a fost declarata rezervatie speologica inca din 1959, statut intarit recent prin Legea Ariilor Protejate 462/2000 si a Ordonantei de Urgenta nr. 57/2007. Pestera Limanu nu contine speleoteme, adica stalactite si stalacmite, iar peretii par a fi modelati de oameni. "Morfologia este remarcabila. S-a format in calcare sarmatiene cu stratificatie perfect orizontala, care au fost fragmentate de fracturi verticale. Apele au sapat in acest tipar geologic, rezultand galerii cu aspect rectangular. O asemenea geneza duce de obicei la retele labirintice si cu lungimi mari. Ea seamana cu Pestera Mamut din SUA, cea mai lunga pestera din lume, dar unele configuratii morfologice din Limanu sunt tipice si reprezentative. Limanu este si cea mai labirintica pestera din Romania", explica speologul Cristian Lascu, redactor-sef al revistei National Geographic Romania. "Inca din epoca neolitica, Pestera Limanu a oferit adapost oamenilor. In antichitatea greceasca a vechii Cetati Callatys, a servit ca locas de cult si posibil refugiu. A mai fost locuita in perioada de inceput a crestinismului, fiind un posibil refugiu pentru crestinii persecutati, dar a fost identificata si ceramica din secolul al X-lea. Din toate aceste perioade au rezultat felurite tipuri de interventii umane, cum ar fi ziduri, nise si incaperi cioplite cu dalta, altare, ziduri de sprijin din piatra. Cele mai multe, aflate in sectiuni inde-partate ale pesterii, mai greu accesibile."

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe