Aproape a devenit o regula pe malurile Dambovitei, ca tocmai atunci cand avem parte de evenimente culturale speciale sa ne grabim sa le desfiintam. Sa le amestecam printre maldarele de gunoaie in care abunda strazile si... politichia; sa minimalizam eforturile financiare ale organizatorilor, sa zabrelim gesturile si daruirea totala a participantilor. Pe scurt: sa carcotim.Este regretabil ca mult-asteptatul Festival si Concurs International "George Enescu" a fost maculat, inca din seara concertului de deschidere, cu inversunari politice. Evident, nu este cazul sa facem, in acest moment, investigatii daca presedintele tarii s-a documentat sau nu inainte de a acuza Ministerul Culturii si Cultelor ca nu si-a onorat biletele - cele 400 - pe care, chipurile, le-ar fi retinut ca invitatii pentru protocol. Este adevarat ca sintagma "epuizarea biletelor pentru concertul de la Sala Palatului" - in timp ce existau locuri goale - a fost cea care i-a smuls lui Basescu remarca amintita, in aceeasi seara. De cealalta parte, ministrul Iorgulescu a replicat, cu siguranta in cunostinta de cauza, ca nu 400, ci 200 au revenit institutiei pe care o conduce, dintre care circa 30 au ajuns la Admistratia Prezidentiala, nefiind onorate decat cateva. Noi ne asteptam ca domnul presedinte sa se arate impresionat, in declaratiile pe care domnia sa le-a facut presei, de excelenta vocilor - cantareti nascuti in Romania si formati la scolile de muzica din tara, care si-au luat zborul pe alte meridiane, pentru ca aici nu prea este loc pentru cei buni. Sau mai degraba sa se intrebe, neaparat impreuna cu aceia care supravegheaza destinele culturii, de ce in Romania salariile muzicienilor - compozitori, instrumentisti, cantareti - nu depasesc 1.000 de lei (noi). Or mai fi si exceptii, dar artistii lirici, de pilda, nu au niciun motiv de a se plange ca o duc greu, ba unii sunt chiar muritori de foame, de vreme ce realitatea pur romaneasca a lumii muzicale dezvaluie nenumarate cazuri de "angajari prin concursuri 'aranjate>>" etc., etc.Ne mai asteptam ca un asemenea megaeveniment, care se intampla o data la doi ani, sa fie intampinat in cetate asa cum se cuvine: ca o mare sarbatoare a muzicii. Cu mai mult interes pentru fata orasului. Dimpotriva. Autoritatile sectorului 1 sunt in plin scandal cu oamenii de la REBU. Primarul general a incercat sa devina arbitru in aceasta "incercare" prin care trec bucurestenii, dar nu i-a reusit. Sa admitem, insa, ca "scandalul gunoaielor" face parte de multa vreme din viata Capitalei; ca partidele continua sa se bata in sabii pentru propriile lor interese; ca, in sfarsit, Bucurestiul nu este centrul lumii muzicale de pe baranul continent, ci simbolul esecului politic din Balcani, s.a.m.d. La ce ne ajuta?! Poate doar spre a intelege ca nu suntem pregatiti nici in fata noastra insine, darmite pentru o (re)intrare cumsecade in Europa. Cred ca Bucurestiul ar avea nevoie, mai degraba, de un sfat al inteleptilor, care, de buna seama, nu au lipsit de la marile lectii ale "bunei-cuviinte", nici de la cele ale filosofiei grecesti, in care modelul educational construit de Platon acorda un rol esential muzicii in cetate. "Educatia, in general, si educatia muzicala in special, se intemeiaza pe moralitate" - nu este o utopie, ci un esantion din regulile expuse in filosofia platoniciana care au prins la multe popoare din Europa si din lume. Dar ce ne facem ca noi nu reusim inca sa depasim "scandalul gunoaielor", al dusmaniei politice, al aversiunii pentru curatenie. Nu mai vorbim de idealul de frumusete de care cetatea duce lipsa! Ce spuneti, domnilor politicieni, cate "locuri" va angajati sa asigurati pentru un concurs privind strategia insanatosirii orasului? Şi a respectului dumneavoastra, cel putin fata de bucuresteni?