Prin aceste doua structuri, statul roman mentine monopolul de stat privind evaluarea externa a calitatii educatiei. Acest lucru se intampla in ciuda legislatiei care prevede in mod expres existenta a mai multor agentii independente in procesul de evaluare.
Restanta la acest capitol pune Romania intr-o situatie delicata in fata autoritatilor europene. Chiar daca au fost o serie de tentative pentru a pune pe picioare agentii independente, acestea nu pot fi inscrise in Registrul European al Agentiilor de resort, nefiind functionale si neavand activitate de evaluare. In realitate, cele doua agentii de evaluare, ARACIP si ARACIS, nu sunt autoritati de control, ci doar institutii de evaluare pe trei paliere si anume autorizare, acreditare si evaluare periodica. Chiar si comisarul european pentru educatie a criticat sistemul romanesc de evaluare a calitatii educatiei. Jan Figel sustine ca "statul trebuie sa aiba experti capabili sa analizeze indicatorii de calitate. Atat! Restul este conflict de interese".
Proiectul exista
Desi pentru invatamantul preuniversitar exista un proiect de act normativ, inaintat de secretarul de stat Svetlana Preoteasa, ministrul Cristian Adomnitei neglijeaza acest domeniu si intarzie semnarea ordinului care ar avea menirea sa reglementeze piata evaluarii externe a calitatii educatiei, ca piata functionala, cu mai multe agentii si aparitia unei autoritati de reglementare a acestei piete. Prin atitudinea sa, ministrul Adomnitei nu face altceva decat sa mentina in continuare monopolul de stat asupra evaluarii externe a calitatii educatiei. Gestul ministrului se poate pune pe seama unor interese obscure si politicianiste.
Lista profesorului Curtu
Recent a fost data publicitatii o lista, un fel de clasament al unitatilor de invatamant superior. Realizarea unui top al universitatilor este considerata de lumea academica din Romania o greseala conceptuala. Acest clasament a fost intocmit datorita dorintei ARACIS de a se inscrie in ENQA, care reprezinta o institutie privata. Raportul care contine unitatile respective a fost intocmit de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior si arata astfel:
1. Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca
2. Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Iasi
3. Universitatea Politehnica din Bucuresti
4. Universitatea "Transilvania" din Brasov
5. Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad
6. Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
7. Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes" din Timisoara
8. Universitatea "Vasile Goldis" din Arad
9. Universitatea "Constantin Brancusi" din Targu Jiu
10. Universitatea din Oradea
11. Universitatea "Petre Andrei" din Iasi.
Lista a fost larg comentata si contestata la momentul publicarii sale, iar specialistii din cadrul ministerului condus de Cristian Adomnitei sustin ca acest clasament nu are nici o legatura cu standardele impuse prin Hotararea de Guvern nr. 1418 din 2006 si nu a fost realizat pe baza unui punctaj conform cu realitatea. Unitatile din clasament sunt un fel de universitati de "casa" pentru evaluatorii ARACIS. S-au facut multe speculatii privind influentele politice ale unor decani. Pe primul loc al clasamentului se afla Universitatea Tehnica din Cluj, condusa de nimeni altul decat de ex-ministrul educatiei Mihail Hardau. Sub ministeriatul acestuia a fost reglementata evaluarea externa a universitatilor ca monpol de stat. Pe locul trei al clasamentului ARACIS a ajuns Universitatea Politehnica din Bucuresti, unde sef este tot un fost ministru al educatiei, Ecaterina Andronescu, care in acelas timp este directorul departamentului de asigurare a calitatii Agentiei respective. Si o alta situatie imorala si ilegala este cazul Universitatii "Transilvania" din Brasov, unde mai marele sef este chiar presedintele ARACIS, profesorul Ioan Curtu.
Mai ieftin la ARACIS
La sfarsitul anului trecut, la propunerea Ministerului Educatiei si Cercetarii, a fost redus cuantumul taxelor de autorizare si acreditare pe programe de studiu ale institutiilor de invatamant superior, precum si tarifele de evaluare externa a calitatii educatiei percepute de ARACIS.
Pana la acea data, taxele percepute de Consiliul National de Evaluare Academica si Acreditare pentru autorizarea provizorie si acreditarea institutiilor de invatamant superior erau stabilite la nivelul a zece salarii lunare brute de profesor universitar din invatamantul de stat, cu vechime maxima, la nivel minim. ARACIS a solicitat reducerea proportionala a tarifelor pentru autorizarea provizorie si acreditarea institutiilor de invatamant, acestea fiind limitate la nivelul a sapte salarii lunare brute. Evaluarea programelor specifice ciclurilor de masterat si doctorat au fost si ele reduse la un salariu brut lunar al unui profesor universitar din invatamantul de stat. Pentru evaluarea periodica, din cinci in cinci ani, a unui program de studii din ciclul de licenta acreditat, taxele constau in sase salarii lunare brute ale unui profesor universitar din invatamantul de stat. La universitatile cu un numar de pana la noua mii de studenti, tariful este de 17 salarii, iar in cazul in care numarul studentilor este cuprins intre noua si douazeci de mii, tariful este de 36 salarii. In cazul univesitatilor mari cu peste 20 de mii de studenti, tariful este 48 salarii ale unui profesor universitar.
Marga nemultumit
ARACIS a fost dur criticat si de lumea academica romana. Unul dintre cei care au si-au aratat nemultumirea este presedintele Consiliului Academic al Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj, Andrei Marga. Fostul ministru al Educatiei sustine ca ARACIS aplica criterii de evaluare de nivelul anului 1985. Criteriile care guverneaza evaluarea facuta de Agentie nu au avut in vedere rezultatul invatamantului, ci mai degraba formulele de desfasurare a didacticii si modul de gestionare a banilor. "Nici ARACIS - ca institutie - si nici criteriile in conformitatea carora se incearca evaluarea universitatilor nu sunt realiste", declara Andrei Marga.
Norme europene cu legi romanesti
Anul trecut ARACIS a elaborat o metodologie de evaluare externa, standardele de referinta si lista indicatorilor de performanta a Agentiei.
Conform acestui document, Agentia profesorului Curtu se ocupa "de aplicarea riguroasa a setului de prevederi stabilite la nivel european de care depinde includerea agentiilor nationale pentru asigurarea calitatii, deci si a ARACIS, in Registrul ENQA. Totodata, prin pozitionarea universitatilor din tara noastra in Spatiul European al invatamantului Superior se asigura increderea in calitate si se realizeaza pe baze superioare si recunoastere academica si/sau, dupa caz, profesionala a diplomelor romanesti. Dimensiunea interna a calitatii academice se construieste in baza legislatiei in vigoare si in functie de specificul fiecarei universitati, de traditia si patrimoniul cultural al invatamantului superior din Romania. Evaluarea externa este integral in responsabilitatea fiecarei universitati sau a fiecarui furnizor de programe de educatie. In aceasta abordare, asigurarea calitatii devine un proces adaptat la specificul institutional existent si se instituie ca un mecanism prin care rezultatele sau performantele academice sunt mereu imbunatatite."
Comisarul Figel acuza
Comisarul european pentru educatie, Jan Figel, intr-un interviu acordat HotNews.ro, a tinut sa precizeze ca "evaluarea calitatii actului educational trebuie sa treaca din sarcina statului care o gaseste adesea suficienta, in gestiunea unor organisme independente acreditate si stabile care sa exercite acest proces foarte transparent. Statul trebuie sa investeasca in politici care sa conduca spre calitate, dar nu organismele sale sa o si controleze. Statul trebuie insa sa aiba expertii capabili sa analizeze indicatorii de calitate. Atat! Restul este conflict de interese si aceasta este politica Comisiei pe care o transmitem statelor membre", a spus
Jan Figel.
Lege degeaba
Ordonanta de Urgenta nr.75 din 12 iulie 2005 este actul nomativ care guverneaza evaluarea externa a calitatii educatiei in Romania. Conform art. 13, evaluarea externa a calitatii educatiei cuprinde: evaluarea capacitatii institutionale a organizatiei furnizoare de educatie; evaluarea eficacitatii educationale a organizatiei furnizoare de educatie; evaluarea managementului calitatii la nivel institutional; evaluarea calitatii programelor de studiu oferite; evaluarea concordantei dintre evaluarea interna si situatia reala; evaluarea comparativa transinstitutionala a unui acelasi tip de program de studiu oferit de diferite organizatii furnizoare de educatie. Legiuitorul a stabilit in acelasi timp ca "pe baza acordului ARACIS, respectiv ARACIP, evaluarea externa poate fi efectuata si de alte agentii autohtone sau internationale".