In mai putin de 20 de ani, Romania si Bulgaria au trecut prin doua schimbari majore. Prima este trecerea de la comunism la capitalism la inceputul anilor 90'. A doua este aderarea la Uniunea Europeana. Dar cat de bine au putut sa asimileze cetatenii celor doua tari cele doua evenimente majore? Nu mi-am pus niciodata aceasta problema pana acum cateva saptamani, cand m-am intalnit cu un consultant in "change management". Mi s-a explicat ca managementul schimbarii se refera la gestionarea zonei de tranzitie dintre introducerea si implementarea unei noi idei sau a unui nou stil de viata.Se pare ca cea mai usoara tranzitie dintre cele doua a fost, surprinzator, cea de la comunism la capitalism. Dupa cum imi explica prietenul meu, "administratorul schimbarii", caderea comunismului a fost ca si cum ai aprinde un bec. Intr-o secunda totul e in intuneric, in secunda doi se face lumina. O schimbare brusca, constientizata de populatie, in urma careia toata lumea urmarea acelasi lucru: imbunatatirea nivelului de trai. Elementul principal a fost lipsa unei cai de mijloc intre comunism si capitalism. Chiar daca atat noi, cat si bulgarii am incercat sa cautam calea de mijloc in primii ani dupa comunism, organizatiile internationale si-au bagat nasul in oranduirea interioara indeajuns de mult incat sa ne aduca aminte ca nu trebuie sa deviem de la traseu. Tranzitia s-a terminat si, chiar daca au mai ramas persoane in functii inalte cu apucaturi dictatoriale, in mare parte schimbarea a fost facuta.In schimb, aderarea la Uniunea Europeana este o alta mancare de peste. Obligatorie este convergenta nominala si mai putin cea reala. Revin la "administratorul schimbarii", care imi zicea: "Aderarea la Uniunea Europeana a implicat pentru Romania o schimbare lenta, o schimbare doar pentru capitolele strict necesare". Adica romanii au trecut la limita examenele obligatorii impuse de Comisia Europeana si dupa aia au lasat-o mai moale. Caci, odata intrat in UE, este aproape imposibil sa mai fii exclus. Am facut autostrazi, dar doar pe coridoarele de interes pentru Uniunea Europeana. Am investit in agricultura, dar am uitat sa asiguram productia impotriva dezastrelor naturale. Nici bulgarii nu sunt mai breji. De exemplu, alfabetul latin nu este prezent decat pe indicatoarele rutiere de pe marginea drumurilor europene. In rest, cine se incumeta sa descopere si alta Bulgarie, ar fi bine sa fi studiat alfabetul chirilic. Am intrebat mai multi jurnalisti de peste Dunare cine sunt cei mai bogati bulgari. Locul intai mi l-au spus toti. La locul doi insa s-au impotmolit. Motivul? In ultimii ani, toti cei de pe locul doi au fost asasinati, iar cei ramasi se feresc de aceasta pozitie. Concluzia este ca cele doua tari au intrat in Uniunea Europeana doar pentru a-si trece pe CV o reusita. "Cunosti expresia mafiei, The Kiss of Death? Exista un echivalent si pentru Romania: The Kiss of Yes" , imi mai spunea "administratorul". Se referea la o practica binecunoscuta in companiile romanesti. Şeful vine, cere o schimbare, iar angajatii il aproba. Insa nu fac nimic concret in acest sens deoarece se gandesc la constrangerile bugetare si la cele de timp. Deci nu se intampla nimic, angajatii gasesc o scuza si problema se amana saptamana de saptamana. O situatie tipic balcanica.Daca romanii si bulgarii nu vor reusi sa gestioneze corect aderarea la Uniune, nu vor fructifica toate oportunitatile oferite de apartenenta la acest club. In orice structura exista trei modalitati pentru a gestiona o schimbare. In primul rand, conducatorii pot oferi informal noi idei subalternilor, iar acestia le preiau si le implementeaza. A doua alternativa este incurajarea schimbului de informatii intre angajati. Astfel, acestia identifica problemele comune grupului si le gasesc o solutie. Iar a treia varianta, si cea mai des intalnita in tarile din regiune, este impunerea schimbarii prin forta: seful isi obliga subalternii sa faca o schimbare.Solutia este comunicarea. Romanii si bulgarii de rand trebuie incurajati sa descopere Uniunea Europeana. Trebuie sa intelegem beneficiile, dar si obligatiile aduse de apartenenta la acest club. Autoritatile trebuie sa se implice activ in deciziile luate la Bruxelles. Şi, cel mai important, trebuie sa renuntam la vechile obiceiuri. Nici noi si nici bulgarii nu am inventat apa calda. Deci ar trebui sa fim mai deschisi la propunerile si la solutiile venite din vest. Stilul de a conduce prin putere va disparea incetul cu incetul. Şi va veni vremea in care toti vom fi implicati in sistemul decizional. Cu cat mai repede, cu atat mai bine!!