Nici un partid nu reuseste mai bine decit PSD sa se autodistruga. Formatiunea e ca o nuca tare pentru daunatorii din exterior, dar cind ii privesti miezul vezi ca e plin de viermisori care o farimiteaza.

Toata istoria PSD se poate descrie in tabloul de mai sus. PSD nu cedeaza niciodata in fata dusmanilor politici, in schimb are o abilitate uluitoare de a-si decima procentele electorale. Disputele purtate astazi in jurul motiunii echivaleaza, ca intensitate, cu cele de la congresul din 2005. Situatia in partid este de-a dreptul dramatica. Nici una dintre grupari nu este multumita de ceea ce se intimpla, iar Mircea Geoana este contestat si de cei care, pina mai ieri, i-au stat alaturi. Sint, in momentul de fata, doua tabere clar opuse si doua intermediare. Pe de o parte, Geoana si sustinatorii sai, tot mai putini, de cealalta, Iliescu si ai lui. La mijloc sint Nastase si Mitrea cu nostalgicii lor, dar si tabara clujeana. In esenta, toti vor ca partidul sa creasca, dar fiecare vede diferit modalitatile prin care se poate face acest lucru, ca si persoana care ar trebui sa-l duca spre procentele din vremuri mai bune. Rezultatul sint multele lovituri pe sub centura pe care si le administreaza unii altora.

Motiunea a radicalizat taberele. Cea iliesciana a pus conditii de la inceput. Nu vrem motiune daca nu avem o majoritate parlamentara viitoare negociata, ca sa nu ajungem la anticipate. Cu alte cuvinte, acesti pesedisti sint cei care nu vor, in ruptul capului, sa intrerupa mandatul, pentru ca stiu ca sansele lor de revenire sint mici, in conditiile in care partidul este la jumatate din cit avea. Mitrea si Nastase sint, culmea, impreuna, pe o pozitie similara, dar sint detasati, pentru ca au siguranta unui nou mandat. Parerea lor, exprimata chiar de Nastase pe blogul sau, este mai complexa si circumscrisa unei strategii generale cu multe variabile. Nastase include aici si esecul referendumului, pentru care, spune el, nu si-a asumat nimeni raspunderea. Clujenii, la rindul lor, acuza proasta gestionare a momentului de catre Geoana care, prin lipsa de abilitate, a permis constituirea unor curente atit de puternice incit pun in pericol chiar existenta partidului. Cu toate reprosurile la adresa lui Geoana, il mai sustin pentru un timp ceva mai discret insa pentru a nu lasa conservatorii iliescieni sa puna mina pe virful partidului.

Incercarea esuata de a stringe semnaturi pentru motiune la Camera Deputatilor a aminat sine die actiunea de la Senat, mai ales ca acolo tabara conservatoare este mult mai bine reprezentata, in ciuda faptului ca Geoana este si el senator. In schimb s-a deschis o alta discutie. Cind anume trebuie inlocuit Geoana. Cele trei grupari, Iliescu, Rus si Nastase, fiecare cu acolitii sai, emit pareri. Varianta acceptata de toti, ca fiind cea mai buna, este demisia lui Geoana, in intervalul imediat urmator. O alta ar fi organizarea unui congres extraordinar, dar aici parerile sint impartite in functie de momentul dorit. Unii spun ca ar fi bine pina in euroalegeri, pentru ca partidul sa mai ia o gura de oxigen, altii zic ca momentul propice ar fi dupa acestea, cind se va vedea rezultatul slab al PSD. Clujenii, de exemplu, spun ca sint mai degraba preferate niste rezultate modeste decit deschiderea unei discutii interne in plan public, acum, inainte de un examen electoral.

Asa cum arata astazi, PSD se afla in fata unei noi crize interne. Apoi fie partidul dispare, fie se rupe, fie stringe rindurile si merge mai departe. In orice caz, Geoana pare sa nu-si mai aiba locul in nici o varianta.