Lipsa fondurilor pentru restaurare fac ca numeroase monumente istorice de pe teritoriul Hunedoarei sa se degradeze pe zi ce trece. Printre comorile cu care se lauda judetul Hunedoara sunt cele doua capitale antice, ale Regatului Dac si Daciei r

Lipsa fondurilor pentru restaurare fac ca numeroase monumente istorice de pe teritoriul Hunedoarei sa se degradeze pe zi ce trece. Printre comorile cu care se lauda judetul Hunedoara sunt cele doua capitale antice, ale Regatului Dac si Daciei romane - Sarmizegetusa Regia si Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Huniazilor, Parcul National Retezat, Cetatea Colt, Cetatea Devei, Castelul de la Santamarie Orlea, bisericile de la Densus, Criscior, Strei, Ribita, Lapugiu de Jos.  In jur de 160.000 de turisti au vizitat anul trecut Castelul Corvinilor. Mai bine de 70 la suta dintre ei au fost straini, cei mai multi veniti din Ungaria. Cifra, desi tripla fata de cele inregistrate cu 10 ani in urma, nu este pe atat de mare pe cat ar merita un monument ca si castelul, unic in sud-estul Europei.  Din pacate, in ultimii sase ani, monumentul nu a primit niciun leu din partea autoritatilor centrale, pe motiv ca este revendicat. Practic era vorba despre o cerere depusa de o persoana din Targu Jiu, care pretindea ca este urmas al familiei Corvinilor si cerea ca monumentul sa-i fie restituit conform Legii nr. 10/2000, care prevedea retrocedarea imobilelor confiscate abuziv de catre regimul comunist. Or, Castelul Huniazilor a intrat in proprietatea statului roman in anul 1918, imediat dupa Marea Unire, iar ultimii descendenti ai familiei lui Iancu de Hunedoara au decedat in secolul al XVIII-lea. Pentru ca acea cerere era totusi inregistrata, autoritatile centrale au refuzat ani de-a randul sa aloce fonduri pentru restaurarea castelului. Singurele sume pentru astfel de lucrari au fost date de Consiliul Local Hunedoara. In prezent, la castel se executa lucrari de renovare a 35 la suta din acoperisul monumentului, in valoare de 400.000 de lei. Pentru tot acoperisul ar fi nevoie de 2 milioane de lei. In total, pentru lucrari de renovare a intregului monument sunt necesare 4 milioane de euro. Biserica incuiata. In aceeasi categorie a obiectivelor turistice cu care a€žsoarta" a fost mai mult decat nedreapta se incadreaza Biserica din Strei-Sangeorgiu, de langa Calan. Este vorba despre cel mai vechi lacas de cult din piatra ridicat pe teritoriul Romaniei. Biserica a aparut la sfarsitul secolului al Xll - lea - inceputul secolului al Xlll-lea, cu cel putin o jumatate de veac inaintea celei de la Densus. Obiectivul si-a pastrat forma originala, imaginea sa fiind, putin spus, emotionanta. La ea ajung insa doar grupurile de turisti cu ghizi destoinici care stiu pe unde sa o caute pe tanti Leana, proprietara casei din apropierea monumentului, care are cheia de la poarta cimitirului bisericii. Daca tanti Leana este pleacata la muncile campului, turistilor nu le ramane decat sa mearga mai departe, sau sa sara gardul, in cazul in care doresc neaparat sa vada biserica mai de aproape, ca de intrat oricum nu pot intra. Bani de la Michael Guest. Biserica din localitatea Densus este un mister aproape imposibil de dezlegat. Despre aceasta s-au scris cateva sute de lucrari, dar nimeni nu a reusit spuna cine a ridicat aceasta constructie. Exista ipoteze potrivit carora inca din anii 102 - 105 d. Ch. pe locul bisericii ar fi fost un templu pagan al zeului Marte sau mausoleul un general roman. O alta ipoteza da ca perioada de constructie a bisericii secolul al XII - lea sau al XIII-lea, din pietre aduse de la Sarmizegetusa Romana (Ulpia Traiana Sarmizegetusa), pentru a servi ca lacas de cult al ritului romano-catolic. In urma cu patru ani, fostul ambasador al SUA la Bucuresti, Michael Guest a cerut la Washington fonduri speciale pentru realizarea proiectului de restaurare a bisericii si le-a obtinut prin intermediul unui program special, "Fondul ambasadorial pentru conservarea obiectivelor culturale". Astfel, Ambasada SUA a donat 20.000 de dolari pentru Biserica din Densus. In schimb, autoritatile locale promit in fiecare an si, mai ales in fata camerelor de luat vederi, ca vor dona fonduri pentru finalizarea lucrarilor. Ultima oara, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara a declarat in urma cu o luna ca vor fi alocate fonduri pentru biserica. Tara Zarandului. Bisericile de la Ribita si Criscior, judetul Hunedoara, monumente istorice de o valoare nationala exceptionala, sunt doua dintre cele mai vechi biserici romanesti de zid din Transilvania. Construita in 1414 si inscrisa in Patrimoniul European al Monumentelor Istorice, biserica a€žSf. Nicolae", din Ribita, se afla in prezent intr-o stare jalnica, fiind pe punctul de a se prabusi. Din cauza ploilor, grinzile si coarnele, care alcatuiesc structura de rezistenta a acoperisului, sunt complet putrezite, iar tencuiala este cazuta aproape in intregime. Iar daca turistii ar dori sa viziteze biserica, ar reusi cu greu pntru ca nu este inclus in niciun pliant turistic, iar in drumul principal nu exista niciun indicator care sa indrume spre monument. Aceeasi soarta nefericita o are si Biserica a€žAdormirea Maicii Domnului", din Criscior, care dateaza cam din aceeasi perioada cu cea din Ribita. Ctitorie a cneazului din Balea, biserica are o insemnatate exceptionala pentru istoria si cultura romaneasca, fiind declarat monument istoric al Ardealului. Cu toate acestea, starea in care se afla este dezastruoasa. Frescele exterioare sunt degradate, iar echilibrul constructiei este subrezit din cauza apei care se infiltreaza in fundatie.In inima Zarandului, in tara lui Avram Iancu, doua dintre cele mai vechi biserici din Transilvania, stau sa cada. In 2006, Consiliul Judetean Hunedoara a alocat 8,5 miliarde de lei vechi pentru diferite lucrari la 95 de biserici din judet, printre care si Criscior. Fonduri insuficiente pentru restaurarea integrala a monumentului.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.