Informatiile de interes public, ingradite de incompetenta

Potrivit autorilor raportului exista inca institutii care nu furnizeaza raspunsuri la cererile de informatii de interes public. De asemenea, s-au constatat raspunsuri incomplete sau raspunsuri care au parvenit dupa termenul maxim de 30 de zile prevazut de lege. S-a constatat ca institutiile care actioneaza la nivel central acorda o mai mare atentie prevederilor Legii 544/ 2001 decat cele de la nivel local. Pe de alta parte, nivelul de instruire a functionarilor publici in acest domeniu nu este inca satisfacator, concomitent cu incarcarea acestora si cu alte atributii decat cele specifice departamentelor infiintate de Legea 544. Transferul responsabilitatilor de la un functionar la altul si utilizarea neadecvata a mijloacelor electronice sunt alte aspecte aflate pe lista deficientelor.
Asociatia Pro Democratia (APD) si Transparency International Romania si-au propus ca, la mai bine de 6 ani de la adoptarea Legii 544/ 2001, sa intreprinda un nou demers de monitorizare a aplicarii sale de catre institutiile publice centrale, judetene si locale, demers materializat prin intermediul proiectului "O guvernare transparenta". APD si TI Romania au urmarit si promovarea utilitati Legii 544 atat in randul autoritatilor abilitate sa contribuie la imbunatatirea modului de implementare a acestei legi, cat si in randul publicului larg. Fireste, grupurile tinta ale monitorizarii au fost persoanele cu atributii in asigurarea accesului la informatiile de interes public din institutiile si autoritatile centrale, judetene si locale, dar si conducatorii acestor institutii. Monitorizarea s-a facut in Bucuresti si in 8 regiuni de dezvoltare din tara. La nivel national au fost monitorizate 669 de institutii si autoritati publice centrale, judetene si locale. Metodologia monitorizarii s-a facut pe baza a trei componente: masura in care institutiile monitorizate (669) au dat curs prevederilor articolului 4 din Legea 544/2001 (pentru asigurarea accesului la informatiile de interes public, autoritatile si institutiile publice au obligatia de a organiza compartimente specializate de informare si relatii publice); disponibilitatea si capacitatea institutiilor publice de a furniza informatii de interes public in baza Legii 544; analiza comparativa 2003-2007.
Raportul arata ca, la nivel national, rata medie de raspuns la solicitarile formulate in cadrul monitorizarii a fost de 77,3%. Au existat deci situatii in care unele institutii monitorizate nu au furnizat raspuns la cererile de informatii de interes public. Raspunsurile institutiilor la cererile de informatii de interes public sunt incomplete. Din 736 de raspunsuri primite din partea institutiilor si autoritatilor publice monitorizate, doar 565 pot fi catalogate ca fiind complete. Desi media generala nationala a numarului de zile necesar pentru a furniza raspunsuri la cererile de informatii de interes public este de aproximativ 9 zile lucratoare, au existat situatii in care unele institutii monitorizate au raspuns dupa termenul maxim de 30 de zile prevazut de lege. Totodata, procentul raspunsurilor complete la cererile formulate de simpli cetateni este de 70% (250 de raspunsuri complete), in timp ce la cererile formulate de o persoana juridica/APD procentul este de 82,8%. De semnalat este si faptul ca cea mai mare rata de raspuns (83,3%) este inregistrata de autoritatile si institutiile publice centrale. Autoritatile locale au inregistrat, pentru indicatorul "rata de raspuns" un procent de 69,1% in timp ce autoritatile si institutiile judetene au inregistrat o rata de raspuns cu peste 10% mai mare. O alta problema semnalata in raport este cea legata de incarcarea functionarilor publici cu alte atributii decat cele specifice departamentului infiintat in baza Legii 544/2001. Aceasta poate sa reprezinte o piedica pentru functionarul public in atingerea tuturor responsabilitatilor ce ii revin in implementarea corecta a Legii 544. "Din 383 de institutii si autoritati care ne-au furnizat informatii, 279 ne-au raspuns ca persoana insarcinata cu furnizarea informatiilor de interes public deserveste si alte departamente", au declarat autorii raportului. Pe langa cumulul de responsabilitati si supraincarcare, o alta problema, semnalata mai ales la nivelul institutiilor locale mici (de tipul primariilor de comuna) tine de transferul relativ frecvent al responsabilitatilor referitoare la implementarea Legii 544 de la un functionar la altul fapt ce impiedica furnizarea de servicii de calitate. Raportul a semnalat si utilizarea redusa si, in unele cazuri, inadecvata a mijloacelor de comunicare electronica (e-mail) in rezolvarea cererilor primite in baza Legii 544, coroborat si cu deficiente de comunicare ce apar in interiorul institutiei intre diferite departamente cu privire la problematica accesului liber la informatii de interes public. De semnalat este si inexistenta unor cursuri de formare/perfectionare cu privire la implementarea acestei legi pentru personalul institutiilor publice.
Institutiile verificate
La nivel central, verificarea existentei compartimentului si/sau a persoanei ce are in atributii furnizarea informatiilor de interes public s-a facut la 27 de institutii, printre care: Presedintia Romaniei, Secretariatul General al Camerei Deputatilor; Secretariatul General al Senatului; Secretariatul General al Guvernului, toate ministerele, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul General, Directia Nationala Anticoruptie, DNA. La nivel judetean au fost verificate Casele Asigurarilor de Sanatate, Directiile finantelor publice, de munca si sanatate publica, inspectoratele de politie si de invatamant, prefecturile, consiliile judetene, tribunalele. La nivelul Bucurestiului si al altor 164 de localitati (cate patru in fiecare judet), au fost monitorizate urmatoarele categorii de institutii si autoritati publice: primariile, judecatoriile (una in fiecare judet) si companiile care furnizeaza agentul termic.
In fruntea clasamentului ratei de raspuns in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale se afla Secretariatul General al Guvernului (SGG), alaturi de alte 11 institutii (100%), in timp ce la coada clasamentului este Ministerul Sanatatii, care a furnizat cel mai mic numar de raspunsuri (25%). In privinta raspunsurilor complete furnizate de autoritatile si institutiile publice centrale, Secretariatul General al Guvernului, Agentia Nationala de Cadastru, Secretariatele Generale ale Camerei Deputatilor si Senatului si CSM se afla pe primele locuri (100%), pe ultimul loc fiind Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu un procent de 37,50%
Lege inaccesibila
"Exista in continuare suficient de multe probleme. Mie mi se pare ca legea a fost foarte bine folosita de unele organizatii neguvernamentale, dar din pacate nu a fost la fel de accesibila cetateanului de rand. Potrivit statisticilor Agentiei de Strategii Guvernamentale, chiar daca exista un numar destul de mare de cetateni care acceseaza informatii publice, totusi, din acest punct de vedere campaniile desfasurate pana acum nu au fost suficiente. Nu este inca un instrument redutabil. Pentru mass-media, da, pentru organizatiile civice, da, pentru cetatenii obisnuiti, nu inca", ne-a declarat presedintele Asociatiei Pro-Democratia, Cristian Parvulescu.
Instrument de campanie
"Suntem in 2007, sfarsitul anului este electoral. Probabil, legea 544 nu va conta foarte mult acum pentru alegerile europene, desi ma astept ca anumite lucruri sa aiba implicatii si asupra campaniei electorale. Dar, alegerile locale, care sunt programate la jumatatea anului viitor vor duce la o dinamizare a situatiei. Legea 544 are nu doar o dimensiune civica, ci si o dimensiune politica. Nu este nimic anormal din acest punct de vedere, cetatenii, organizatiile civice, chiar si institutiile publice se activeaza mai mult in anii electorali. Si asta pentru ca vine scadenta, iar informatiile publice obtinute pot fi folosite in campania electorala de catre opozitie impotriva celor ce se afla la putere, mai ales in zona locala", a spus Cristian Parvulescu.

---

Despre autor: