Rapirea celor trei jurnalisti romani in martie 2005, in Irak, a fost savarsita premeditat de o entitate terorista, pe baza unui plan bine pus la punct al lui Omar Hayssam si Mohammad Munaf, se arata in motivarea sentintei de condamnare pentru terorism a sirianului. Planul stabilit de omul de afaceri impreuna cu Munaf prevedea, potrivit Curtii de Apel Bucuresti (CAB), ca cei trei jurnalisti rapiti sa fie tinuti in captivitate doar cinci zile.
Jurnalistii romani Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian au fost rapiti, in 28 martie 2005, in Irak, fiind tinuti ostatici 55 de zile. Initial, in aceasta cauza au fost trimisi in judecata Omar Hayssam si Mohammad Munaf - ghidul acestora de la Bagdad - ulterior instanta dispunand judecarea separata a celor doi. Hayssam si Munaf au fost acuzati de initiere, constituire si sprijinirea unei asocieri in scopul savarsirii de acte de terorism. In procesul omului de afaceri sirian, CAB a retinut, in motivarea sentintei de la jumatatea lunii iunie, ca actiunea de rapire a jurnalistilor romani a fost savarsita premeditat de o entitate terorista, caracterul premeditat rezultand din planul stabilit intre Hayssam si Munaf, precum si ca urmare a intalnirii la care a participat inclusiv conducatorul gruparii teroriste, unde s-au stabilit conditiile in care ostaticii urmau sa fie detinuti timp de cinci zile si faptul ca ulterior urmau sa fie pusi in libertate datorita interventiei lui Hayssam.
Dovezi "indubitabile"
Magistratii au apreciat ca probele administrate in dosarul rapirii din Irak "dovedesc indubitabil ca Omar Hayssam se face vinovat de faptele pentru care a fost trimis in judecata" in motivarea magistratilor fiind luate in considerare atat probe materiale, cat si elemente de natura psihologica. "Faptul ca Omar Hayssam a organizat rapirea jurnalistilor romani rezulta si din transcrierea convorbirilor telefonice avute atat cu Yassin Mohamad, din momentul plecarii acestuia in Irak, cat si cu Yousef Al Amin precum si cu alte persoane, din care reiese faptul ca acesta era foarte agitat, ingrijorat, disperat, afirmand in timpul convorbirii ca nu a dormit si nu a mancat de trei zile, atitudine inexplicabila pentru o persoana care nu avea nici un amestec in actiunea de rapire, asa cum sustin aparatorii inculpatului", se arata in motivarea hotararii prin care CAB l-a condamnat pe Hayssam la 20 de ani de inchisoare. De asemenea, din majoritatea convorbirilor telefonice aduse ca proba la dosar a reiesit ca Hayssam si-a manifestat disponibilitatea de a trimite diferite sume de bani in Irak, atitudine de asemenea inexplicabila cat timp la Administratia Prezidentiala se formase o celula de criza ce avea ca scop stabilirea de contacte pentru eliberarea jurnalistilor romani.
Initial a vrut sa rapeasca parlamentari
Omar Hayssam si Mohammad Munaf au vorbit prima oara despre ideea rapirii unor persoane in ianuarie 2005, fiind vizati parlamentari si oameni de afaceri, se arata in motivarea CAB. "Conform declaratiilor lui Munaf, prima discutie avuta cu Hayssam despre ideea rapirii unor persoane pe teritoriul Irakului a avut loc in ianuarie 2005, cand Omar Hayssam si-a manifestat intentia de a organiza rapirea unor senatori si deputati romani, nominalizandu-l in acest sens pe senatorul Ion Vasile, intre ei existand relatii destul de apropiate. S-a gandit totodata si la posibilitatea rapirii unor oameni de afaceri influenti", se arata in documentul citat. Instanta mai arata ca la sfarsitul lunii ianuarie 2005, Omar Hayssam "era din ce in ce mai ingrijorat de agravarea problemelor sale judiciare". Ideea rapirii celor trei jurnalisti romani i-a venit lui Hayssam in cursul lunii ianuarie 2005, dupa ce a urmarit la postul de televiziune Al-Jazeera cazul rapirii, in Irak, a jurnalistei italiene Giuliana Sgrena. Conform declaratiei lui Munaf, Hayssam ar fi insistat ca acesta sa se ocupe de rapire. Desi initial a refuzat, Munaf a acceptat, in urma amenintarilor directe ale sirianului la adresa sa si a familiei sale.
Obiectiv politic
Magistratii bucuresteni au stabilit ca actiunea terorista a fost motivata de conceptii si atitudini extremiste cat timp Mohammad Munaf a aratat celor care au organizat rapirea ca atat el, cat si Hayssam sunt persecutati religios in Romania din cauza faptului ca sunt musulmani. Actiunea de rapire a urmarit realizarea unui obiectiv specific de natura politica si anume retragerea trupelor romanesti din Irak. Curtea de Apel a mai stabilit ca actiunea gruparii teroriste a vizat factori umani din randul populatiei civile, iar faptele au fost savarsite cu violenta si au produs un puternic impact asupra populatiei. Operatiunea de rapire a jurnalistilor romani constituie un act de terorism intrucat lipsirea de libertate s-a realizat ilegal, de mai multe persoane inarmate, iar in schimbul eliberarii s-a solicitat un folos material, respectiv suma de patru milioane de dolari. Din convorbirile avute de Omar Hayssam si depuse la dosar rezulta ca acesta a pus la cale rapirea jurnalistilor romani, iar evolutia ulterioara a operatiunii, practic scapata de sub control, a creat acea stare de neliniste, iritare si agitatie a inculpatului, motiv pentru care acesta se interesa in mod frecvent daca sunt noutati si daca mai este nevoie de bani. Cu privire la declaratia lui Mohammad Munaf, "aceasta nu poate fi apreciata ca fictiune atat timp cat a descris in amanuntime modul in care Hayssam a fost implicat in actiune", se arata in motivarea CAB. Omar Hayssam este dat in urmarire internationala, el fiind condamnat pe 13 iunie, de magistratii CAB, la 20 de ani de inchisoare si zece ani de interzicere a unor drepturi, primind pedepsele maxime prevazute de Codul Penal pentru infractiunile de care acesta era judecat in dosarul rapirii celor trei jurnalisti romani in Irak. De asemenea, instanta l-a obligat pe inculpat la plata unor daune materiale si morale consistente celor trei jurnalisti. Hayssam a spus imediat dupa ce magistratii au pronuntat sentinta prin care a fost condamnat, ca nu este surprins de aceasta si ca exista alti vinovati pentru rapirea jurnalistilor, care s-ar plimba liberi prin Romania.