La inceputul anilor '90, cand televiziunea prin cablu a luat cu asalt Romania, am putut remarca faptul ca posturile germane, italiene sau unguresti dubleaza filmele si emisiunile straine. Desi jocul lui Al Pacino sau Meryl Streep nu este acelasi cu
La inceputul anilor '90, cand televiziunea prin cablu a luat cu asalt Romania, am putut remarca faptul ca posturile germane, italiene sau unguresti dubleaza filmele si emisiunile straine. Desi jocul lui Al Pacino sau Meryl Streep nu este acelasi cu voci mai mult sau mai putin anonime, practica dublajului incepe sa prinda viata si la noi. Vizate sunt filmele animate care intra pe piata romaneasca.

Pornind de la serialele animate televizate care erau dublate, de cele mai multe ori, de un singur om (cu valente, ce-i drept), iata ca, acum, spectatorul din sala de cinema are ocazia sa vada productii dublate de o intreaga echipa de actori, oameni de radio sau televiziune. Din dorinta unui public cat mai variat si mai numeros, distribuitorii si producatorii lungmetrajelor animate au ajuns la concluzia ca dublajul poate aduce mai multi spectatori in salile de cinema. Media de varsta a celor care urmaresc un lungmetraj animat este cu mult peste sapte ani, varsta la care un copil ar trebui sa poata citi. Asadar, dublarea acestor filme ii vizeaza, cel mai probabil, pe micutii de gradinita, dar nu s-a luat in calcul ca acestia nu pot intele ge ironiile si apropourile, tot mai prezente in filmele de animatie de data recenta.

Startul in dublaj a fost dat, in septembrie 2006, de productia „Cars“ („Masini“). Considerata una experimentala, versiunea dublata in limba romana nu a fost vazuta cu ochi buni de multi dintre spectatori. Cei care au mers la varianta dublata au facut-o mai mult din curiozitate, ori pentru a nu mai fi nevoiti sa le citeasca copiilor subtitrarea. Se pare ca, totusi, masinile cu vocile lui Valentin Uritescu, Marcel Iures, Alexandru Arsinel sau Corina Danila au avut succes, pentru ca anul acesta vor mai rula cateva astfel de lungmetraje.

Realizatorii si-au scos banii din Shrek-ul romanesc
Dupa „Asterix si Cleopatra“ in anii '60, „Babe“ in 1995 si „Masini“ in 2006, in luna mai a acestui an, a venit randul comediei „Shrek al Treilea“ sa ruleze in doua variante. In original si dublata. Pentru ca filmul a fost una dintre cele mai asteptate continuari, producatorii, DreamWorks, au decis ca acesta sa aiba si o varianta dublata. „Ideea este ca filmul sa poata fi vazut de intreaga familie, fara deranjul unui parinte de a-i citi copilului“, spunea Oana Stoenescu, director Ro Image 2000 (distribuitorul peliculei, n.r.), citata de Mediafax. Astfel, decizia studioului DreamWorks de a dubla „Shrek al Treilea“ a dat roade. „Shrek al Treilea“ a devenit filmul de animatie cu cele mai mari incasari in weekend-ul premierei din istoria box office-ului local. Aventurile capcaunului au facut incasari de 287.759 lei in decurs de trei zile (18-20 mai). Pana pe 22 iulie, filmul a ajuns la incasari de aproape 901.000 lei, fiind vazut de peste 76.000 de spectatori la cinema, potrivit agentiei Champions.

Cove este sobolanul cu talent culinar
Saptamana aceasta, pe marile ecrane romanesti, va avea premiera, dublat, dar si cu subtitrare, un nou film marca Disney-Pixar, „Ratatouille“.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.