Opt milioane de locuinte, fie ele apartamente in blocuri cu bulina sau case din chirpici pe marginea raurilor, vor fi asigurate obligatoriu din 1 ianuarie 2008. Guvernul va strange aproximativ 120 de milioane de euro pe an, pentru eventuale despagubiri, din bani de la populatie. Conform proiectului de lege, nu sunt considerate calamitati sau dezastre naturale incendii precum cele din Grecia sau vijeliile ori furtunile care smulg adesea acoperisurile caselor si lasa locuintele fara geamuri.

Proiectul de lege al asigurarilor obligatorii a locuintelor impotriva dezastrelor naturale, aprobat saptamana trecuta de Guvern, nemultumeste pe toata lumea: asiguratii sustin ca locuintele pe care le poseda valoreaza mult mai mult decat sumele indicate de expertii executivului, iar asiguratorii spun ca li se baga pe gat proprietati pe care in mod normal nu le-ar asigura nimeni.

Singurul care iese bine din ecuatie este guvernul, care in cazul unor dezastre majore, inundatii, cutremure sau alunecari de teren, ar avea pusculita plina cu bani pentru despagubiri. Pentru 10 sau 20 de euro platiti anual , in functie de materialele de constructie a imobilului, tot romanul va putea dormi linistit: daca maine Romania toata ar fi la pamant din cauza cine stie carui dezastru nedorit de nimeni, Tariceanu ar da populatiei bani pentru a-si cumpara fiecare o rulota second-hand.

Asigurarile obligatorii ale tuturor locuintelor, fie ele proprietate, de serviciu sau sociale, sunt un fel de bir impus populatiei, sustin expertii de pe piata asigurarilor. Opt milioane de case ar urma sa fie asigurate obligatoriu.

Maximum 20.000 de euro ca sa o iei de la zero
In caz de dezastru, pagubitii ar primi 20.000 de euro pentru fiecare locuinta de tip A distrusa (constructie cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti exteriori din piatra ori caramida arsa) sau cate 10.000 euro pentru fiecare locuinta de tip B (constructie cu pereti exteriori din caramida nearsa). Luand in calcul un pret de asigurare mediu, de 15 euro anual de la fiecare asigurat, s-ar strange 120 de milioane de euro, bani pe care Guvernul i-ar putea da drept despagubiri in cazul unor calamitati sau dezastre naturale. De gestionarea acestor fonduri ar urma sa raspunda un „Pool de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale“, adica un SRL in care Guvernul are 50 la suta din actiuni, cealalta jumatate urmand a fi detinuta de catre marile societati de asigurari care vor intra in joc.

In caz de cutremur, asiguratorii ar da faliment. Marile societati de asigurare care opereaza pe piata romaneasca se arata nemultumite de solutiile gasite de guvernanti.