In Romania, efectele schimbarilor climatice au avut un impact deosebit asupra agriculturii. In ultimul deceniu, perioadele de seceta si inundatiile au devenit mai frecvente, cu efecte negative asupra productivitatii agricole, in special la grau si porumb, specii cu ponderea cea mai insemnata in structura culturilor de camp.


Extinderea si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme diminueaza anual productia agricola cu cel putin 30%-50%. Conform informatiilor oferite de Elena Mateescu, sefa laboratorului de agrometeorologie din cadrul ANM, reiese ingrijorator faptul ca in Romania, pe aproximativ 14,7 milioane hectare teren agricol, din care 9,4 milioane hectare teren arabil (64% din suprafata arabila), solurile sunt afectate, intr-un grad mai mare sau mai mic, de secete frecvente, pe perioade lungi si in ani consecutivi.
Ce inseamna seceta in limbajul de specialitate si care sunt consecintele ce decurg din aparitia ei?


TIPURI DE SECETA. Seceta meteorologica este un fenomen de risc pentru agricultura si se caracterizeaza prin scaderea precipitatiilor sub nivelurile normale. In conditiile unei perioade lungi fara precipitatii si a unei umezeli relativ scazute a aerului se produce seceta atmosferica. Totodata, lipsa indelungata a precipitatiilor determina scaderea semnificativa a rezervelor de apa din sol si se instaleaza seceta pedologica. Asocierea celor doua tipuri de seceta determina aparitia secetei agricole, ce duce la compromiterea partiala/totala a culturilor agricole. Lunile cele mai secetoase sunt iulie si august, precum si septembrie si octombrie, iar sfarsitul iernii si inceputul primaverii, lunile februarie-martie-aprilie, reprezinta o perioada de seceta relativa, indeosebi la campie. Anii secetosi sunt anii in care precipitatiile sunt puternic deficitare, respectiv cantitatea totala de precipitatii se situeaza sub valoarea medie multianuala considerata normala, iar distributia ploilor pe parcursul sezonului de vegetatie este necorespunzatoare comparativ cu cerintele plantelor agricole. In anii cu perioade scurte de seceta, metodele agrotehnice curente pot determina recolte apropiate de potentialul soiurilor si hibrizilor, iar cand seceta persista pe o perioada mai lunga, productiile scad semnificativ sau sunt compromise.


ANII SECETOSI DIN SECOLUL AL XX-LEA. Statisticile ne arata ca fenomenul de seceta, fara a avea un caracter ciclic foarte strict, se produce in general la intervale de 10-15 ani, alternanta de ani extremi secetosi cu ani excedentari sub aspectul regimului pluviometric (1-3 ani) fiind din ce in ce mai evidenta. "Deficite pluviometrice mari s-au produs in anii 1907, 1924, 1928, 1934, 1945, 1946, 1948, 1953, 1982, 1983, 1992, 1993, 2000 si mai recent 2001, 2002, 2003 si 2007. Anul agricol 1945-1946 este considerat cel mai secetos an din secolul XX, din cauza secetei deosebit de severe si intense, dar si a consecintelor dezastruoase produse agriculturii. Cele mai deficitare luni de vara au fost lunile iulie si august, intensitatea maxima producandu-se in sudul si sud-estul tarii, in aceste regiuni recolta a fost compromisa total. Fenomenul de seceta agricola s-a produs si in anii 1949, 1951 si 1952, astfel ca aproape un intreg deceniu (1945-1953) a fost marcat de acest fenomen. Cea mai recenta grupare de ani secetosi este si perioada 1990-2000, seceta din vara anului 2000 fiind considerata cea mai puternica din deceniul 10", explica specialistul ANM.


2007. In secolul actual, anul 2007 poate fi considerat un an extrem de secetos, atat prin intensitatea deficitelor de apa din sol, cat si prin durata perioadelor deficitare si extinderea suprafetelor afectate de seceta pedologica (extrema, puternica si moderata) pe areale agricole extinse din sudul, sud-estul, estul, vestul si centrul tarii. "Caracteristic pentru acest an a fost seceta agricola complexa (atmosferica si pedologica) declansata inca din prima decada a lunii mai si care s-a metinut pe tot parcursul verii, afectand indeosebi culturile prasitoare neirigate. In acest an, mai exact in intervalul 1 septembrie 2006-31 iulie 2007, regimul pluviometric a fost deficitar in aproape toata tara, ceea ce semnifica insa caracterul de an excesiv de secetos. Regimul termic al aerului mai ridicat decat in mod normal din iarna 2006-2007, primavara si vara 2007 a determinat un avans fenologic de aproximativ trei-patru saptamani in evolutia culturilor agricole, ceea ce a determinat cresterea sensibilitatii plantelor fata de stresul hidric generat de seceta pedologica, in special pe suprafetele agricole din sud-estul, sudul, estul si vestul tarii", spune Elena Mateescu.


Totodata, in perioadele critice produse in lunile de vara, atunci cand temperaturile maxime din aer aveau mai mult de 32 de grade, au dus la producerea efectelor negative asupra culturilor. "Pentru culturile agricole, stresul termic determinat de aceste temperaturi inregistrate in zile consecutive, pe fondul absentei sau insuficientei precipitatiilor, amplifica efectele lipsei apei din sol, seceta pedologica devenind extrema. De exemplu: la sfarsitul lunii iulie, seceta pedologica s-a extins la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii, ca urmare a deficitului de precipitatii de lunga durata comparativ cu necesarul fata de apa al culturilor prasitoare si pe fondul stresului termic generat de temperaturile maxime din aer situate frecvent peste pragurile biologice critice de rezistenta (30... 32 C) ale plantelor agricole. De aceea pe suprafetele agricole unde ofilirea plantelor a fost ireversibila culturile agricole au fost compromise in totalitate (90%-95%), acesta fiind recoltate ca furaj, asa cum s-a intamplat in Muntenia, Dobrogea si Moldova", sustine sefa specilistul ANM. Cu totii am avut de infruntat o vara caniculara, iar pentru culturi acest fenomen meteorologic, canicula, a insemnat de fapt arsita. Nici macar ploile inregistrate in luna august nu au reusit sa stearga seceta deja instalata pe teritoriul Romaniei. Insa precipitatiile inregistrate au determinat o imbunatatire a rezervei de apa din sol, indeosebi pe profilul 0-20 cm (ogor), iar in adancime (pana la 1 m). Ca urmare, in prezent rezerva de umiditate accesibila plantelor de porumb neirigat, pe profilul de sol 0-100 cm, prezinta valori scazute si chiar deosebit de scazute pe aproape intregul teritoriu agricol al tarii, seceta pedologica cu care ne confrumtam fiind extrema, puternica si moderata. Doar local in sud-vestul, centrul si nord-estul tarii, aprovizionarea cu apa a solului se incadreaza in limite satisfacatoare si izolat, apropiate de optim.


Viitorul nu este "roz"La nivel global, incalzirea are ca efect cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor extreme, in special seceta, temperaturile extreme, inundatiile. "In deceniile urmatoare, implicatiile incalzirii globale in economia industriala, aprovizionarea cu apa, agricultura, biodiversitatea vor fi foarte evidente. Cauzele care conduc la aparitia acestor fenomene sunt legate atat de clima, cat si de interventiile umane, respectiv utilizarea irationala a terenurilor si resurselor de apa, practicile agricole necorespunzatoare, despaduririle, suprapasunatul si, nu in ultimul rand, poluarea aerului si a solului. Proiectiile scenariilor arata o evidenta descrestere a precipitatiilor, indeosebi in anotimpul de vara, deci un deficit pluviometric care va afecta toate domeniile de activitate, iar in principal domeniul agricol. Descresterea resurselor de apa cu 10%-30%, in special in zonele deficitare, va accentua consecintele lipsei de apa atat la nivel global, cat si regional, efectele fiind amplificate de poluare si tehnologii necorespunzatoare", explica specilistul in agrometeorologie. Cele mai vulnerabile specii cultivate vor fi indeosebi culturile anuale de cerealiere si prasitoare, deficitul de apa din anotimpul de vara care coincide cu perioada cerintelor maxime fata de apa plantelor determinand scaderi importante de productie. In acest sens se impune o noua reorientare in structura culturilor agricole, respectiv varietati cu o toleranta marita fata de temperaturile ridicate si stresul hidric generat de lipsa apei. Totodata, se impune adaptarea tehnologiilor agricole la resursa de apa si conservarea apei din sol prin alegerea unui sistem de lucrari minime. Evenimentele extreme fac ca viata plantelor si animalelor sa fie intr-o continua adaptare la variabilitatea climatului, an de an producandu-se schimbari in metabolismul, structura si functiile acestora, indeosebi din cauza cresterii temperaturii medii a aerului si lipsei de apa. Schimbarile climatice si emisiile de gaze cu efect de sera se individualizeaza ca importanta prin efectele la scara globala.


Toamna 2007Din punct de vedere termic, acesta toamna va fi pe ansamblu normala in majoritatea regiunilor agricole si mai calda decat in mod normal in cele estice. Sub aspect pluviometric, cantitatile de precipitatii se vor situa in limite apropiate de normele climatologice, cu o tendinta spre excedent in special in vestul, centrul si nordul tarii. De asemenea, in intervalele cele mai calde, temperaturile maxime din aer pot atinge 30°C in special in regiunile sud-estice si sudice, iar in cele mai rec, vor fi conditii de producere a brumelor si inghetului la sol, mai frecvent in nordul si centrul tarii. Ca urmare, rezerva de umiditate pe adancimea de sol 0-20 cm (ogor) va prezenta valori chiar deosebit de scazute, indeosebi in sudul, sud-estul si estul tarii, seceta pedologica avand diferite grade de intensitate. In regiunile vestice, centrale si nordice, aprovizionarea cu apa a solului se va situa in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime. "In aceste conditii, pe suprafetele afectate de seceta pedologica de lunga durata lucrarile de pregatire a patului germinativ se vor desfasura cu dificultate, alegerea unui sistem specializat de lucrari ale solului adaptat la rezerva de apa din sol fiind o cerinta obligatorie, in special pentru arealele agricole din sud-estul, sudul si estul tarii. In acest sens se recomanda un numar minim de treceri in camp, efectuate chiar in ziua semanatului, astfel incat sa se asigure un pat germinativ bine maruntit, afanat si de buna calitate. In zonele secetoase, alegerea soiurilor cu o buna toleranta la stresul hidric si termic va fi o alta masura utila pentru rezistenta la conditiile limitative generate de insuficienta apei din sol. De asemenea, efectuarea insamantarilor pe cat posibil in epoca optima, precum si o densitate mai redusa a plantelor pot asigura un plus de reusita in aceasta toamna. Nu in ultimul rand, udarea de "rasarire" in toamnele deosebit de secetoase poate determina o germinare si rasarire uniforma a culturilor", recomada specialistii ANM.