Flota militara romaneasca urmeaza un program de restructurare si modernizare conceput sa faca fata misiunilor NATO. Cele doua fregate tip 22, achizitionate din Marea Britanie, Regele Ferdinand si Regina Maria, sunt nave ce pot indeplini misiunile pri
Flota militara romaneasca urmeaza un program de restructurare si modernizare conceput sa faca fata misiunilor NATO. Cele doua fregate tip 22, achizitionate din Marea Britanie, Regele Ferdinand si Regina Maria, sunt nave ce pot indeplini misiunile primite in cadrul Aliantei, inclusiv in afara Marii Negre.


Fara indoiala, aceste nave erau o necesitate pentru ca marina militara sa poata sa tina pasul cu flotele aliate, ce au aria de actiune departe de bazele proprii. Pretul de achizitie a acestor doua fregate a fost de
116 milioane de lire sterline (180 de milioane de euro), suma considerata mare pentru cele doua nave second-hand. Decizia a fost una preponderent politica. Cu toate acestea, navele sunt cele mai moderne si performante din flota noastra militara. Contractul s-a incheiat si pentru ca Guvernul Nastase primise garantii din partea Cabinetului Blair ca va fi sustinut in demersul de aderare a Romaniei la NATO. Acordul de achizitie a fregatelor tip 22 a fost aprobat la nivelul guvernelor Romaniei si Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, reprezentate de Ministerele Apararii. In acest sens, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea 1423, din 12 decembrie 2002. Ministerul britanic al Apararii a ales ca prim contractor compania BAE Systems pentru modernizarea navelor, iar Ministerul Apararii din Romania a fost reprezentat in derularea acordului de Romtehnica SA. Modernizarile ce trebuiau efectuate s-au derulat conform contractului. Prima nava, Regele Ferdinand, a intrat in serviciu in septembrie 2004, iar cea de-a doua, Regina Maria, a intrat in serviciu in aprilie 2005.


OFFSET IN OFFSIDE. Relatia intre partile contractante scartaie in special din cauza programului de offset industrial stabilit initial, care a fost proiectat pentru o perioada de cinci ani. Aranjamentul offset a fost stabilit la nivelul de 100% din valoarea acordului de achizitie. Din acesta, 80% reprezinta offset indirect destinat industriei romanesti. Cel mai mare beneficiar ar fi trebuit sa fie industria de aparare, prin comenzi directe, participare la privatizare, investitii. Restul mergea spre industria civila. Prin acelasi acord s-a mai stabilit ca 10%-20% din procentele de offset sa fie direct atribuite atat Ministerului Apararii, pentru activitati de instruire si documentatie de mentenanta, cat si industriei, pentru activitati de suport logistic si proiectare. Mai exact, BAE Systems trebuia sa cumpere de valoarea contractului, adica 116 milioane de lire sterline, produse si servicii ale industriei civile si de aparare romanesti. Pana la aceasta data, partea britanica nu si-a onorat angajamentele decat in proportie de 7%, si derularea colaborarii a intrat in impas. Dupa ce si-au vazut banii in cont si sacii in caruta, britanicii ne-au dat o teapa cu aranjamentul offset.


Oficiali din Ministerul Economiei si ai Ministerului Apararii sunt profund nemultumiti de atitudinea BAE Systems, mai ales din cauza nerespectarii angajamentelor de investitie in industria de aparare.


SICANE SI AMANARI. Pe de alta parte, programul de suport logistic initiat in 2004, care avea ca scop asigurarea pieselor de schimb pentru cele doua fregate si a serviciilor aferente programului de mentenanta, nu se deruleaza nici pana in prezent.

Britanicii au purtat discutii cu Agentia de Compensare pentru Achizitii de Tehnica Speciala, si acestea au fost finalizate in noiembrie 2005. O luna mai tarziu, partile s-au pus de acord asupra unei forme de contract ce trebuia doar semnata. In paralel, britanicii aveau in derulare o actiune de analiza a contractului, care s-a prelungit din motive independente de partea romana pana in martie 2006. Din cauza acestui audit al partii britanice, graficele de livrari si platile din primul contract au fost depasite, si cererea pentru cele doua nave era alta. Negocierile au continuat, iar in mai 2006, partea romana a reusit sa schimbe termenii initiali propusi. La inceput, britanicii erau dispusi sa ofere 33,6% din valoarea totala servicii si produse (piese de schimb si alte materiale) si 66,4% consultanta si management. In mai 2006 s-a schimbat echipa de negociere. In urma discutiilor, partea romana a reusit sa schimbe acest procent, 70% din contract servicii plus produse si restul consultanta si management. Termenii erau multumitori pentru partea romana. Au fost obtinute de fapt echipamente, plus servicii care sa asigure mentenanta tehnica pe durata de viata a navelor. Acest contract are o durata de 40 de luni si va intra in vigoare imediat dupa semnare. Din pacate, partile inca mai discuta, si contractul nu este inca semnat. Surse avizate afirma ca britanicii prelungesc negocierile pentru semnarea contractului de mentenanta, fortand mana partii romane, care are nevoie de piese pentru a mentine navele operationale. Sursele mentioneaza ca pretul cerut de BAE Systems pentru mentenanta este exagerat si va seca bugetul Fortelor Navale pentru multi ani. Alte zeci de milioane de euro trebuie alocate la cererea britanicilor, desi s-ar putea gasi oferte de mentenanta mai ieftine si chiar mai bune.


SE POATE RENUNTA LA BAE. Aceasta situatie poate afecta starea tehnica a fregatelor. Pana in prezent, echipajele au reusit sa mentina navele in stare de functiune si operative. Deja conducerea Statului Major al Fortelor Navale a reusit sa gaseasca solutii pentru asigurarea pieselor de schimb. Fregata Regele Ferdinand urmeaza sa participe din nou la Operatiunea Active Endeavour din Marea Mediterana.

Piesele de schimb necesare pentru indeplinirea misiunii au fost achizitionate din alte surse decat BAE Systems. Contractul de mentenanta este inca nesemnat si englezii se cramponeaza, se pare, de cel de offset, desi in ambele cazuri ei poarta vina principala. Surse autorizate din Ministerul Apararii afirma ca BAE Systems joaca la cacealma si o va face si pe viitor. "Problema care a dus la intarzierea dotarii fregatelor a fost maniera de redactare a contractului de cumparare, acesta avand o interpretare juridica, ceea ce a pus statul roman in dificultatea de a le moderniza. Ultimul termen primit pentru finalizarea contractului este sfarsitul anului in curs, daca nu vom reusi sa ajungem la o intelegere, va trebui sa ne gandim la o alta varianta si la trimiterea in judecata a companiei BAE System", a declarat ministrul Apararii, Teodor Melescanu, cu ocazia Zilei Marinei. El a concluzionat ca, in ciuda modului interpretabil de redactare a contractului, procesul de dotare a fregatelor a continuat. In curand, una dintre acestea urmeaza sa detina primul elicopter naval marca IAR 330 Puma.


BAE Systems - coruptie pe toata liniaDe la incheierea contractului de furnizare a celor doua fregate de tip 22, compania BAE Systems a fost implicata in repetate scandaluri de coruptie. Diferite contracte de furnizare de echipamente militare au intrat in atentia Departamentului de Justitie al SUA, care a cerut extradarea la Washington, pentru anchetarea unor responsabili ai BAE Systems. Si britanicii au demarat o ancheta, derulata de Serious Fraud Office (SFO) in cooperare cu Directia Nationala Anticoruptie (DNA) din Romania, pentru un presupus comision in afacerea fregatelor achizitionate de Fortele Navale Romane. Un alt caz de coruptie este in vizorul autoritatilor britanice, in legatura cu furnizarea de armament si tehnica militara unor tari arabe, in schimbul unor comisioane consistente si ilegale.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.